Spijin european pentru țările afectate de inundații

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi, la Wroclaw (Polonia), că zece miliarde de euro din Fondul de coeziune al UE vor fi puse la dispoziția țărilor din Europa Centrală afectate de inundații, potrivit AFP.

„La prima vedere, este posibil să se mobilizeze 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune pentru țările afectate. Acesta este un răspuns de urgență”, a declarat von der Leyen după o întâlnire cu șefii de guvern din Polonia, Republica Cehă, Austria și Slovacia. A fost sfâșietor pentru mine (…) să văd distrugerea și devastarea cauzate de inundații” , a adăugat ea.

La nivel european, există două mecanisme de răspuns la o criză precum inundațiile care au afectat estul României:

Mecanismul de Protecție Civilă, a cărui instituție, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență, funcționează sub autoritatea Comisiei: acesta este un sistem de cerere-ofertă. De exemplu, dacă România are nevoie de 50 de pompieri, cere, iar o altă țară îi va trimite.

Mecanismul Integrat pentru Răspuns la Crize este un instrument politic al Consiliului European: aceasta este o masă rotundă, un forum în care țările europene pot analiza criza de față și răspunsul coordonat.

Ajutoarele logistice, materiale și umane pe care le poate trimite UE în situațiile de criză sunt sub umbrela Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care ține de Comisie, executivul european.

Comisia Europeană a modernizat mecanismul de protecție civilă al UE și a creat rescEU pentru a proteja mai bine cetățenii împotriva dezastrelor și a gestiona riscurile emergente. 

rescEU a fost înființată ca o rezervă de capacități europene, finanțată integral de UE. Aceasta include o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, un avion de evacuare medicală și o rezervă de produse medicale și spitale de campanie care permit răspunsul la urgențele sanitare.

Rezerva rescEU include și adăposturi, echipamente de transport și de logistică și mijloace de aprovizionare cu energie.

Rezoluția Parlamentului European referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

A. întrucât ploile abundente și vânturile puternice au afectat Europa Centrală și de Est, în special Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, provocând inundații care au dus la victime umane și daune pe scară largă; întrucât o parte importantă a teritoriilor lor a fost afectată, în special regiunile mai puțin dezvoltate cu infrastructură mai precară și regiuni agricole;

B. întrucât fenomenele meteorologice extreme individuale nu pot fi atribuite direct unei cauze specifice; întrucât, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și a evaluării europene a riscurilor climatice (EUCRA), este clar că criza climatică duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai intense, cum ar fi inundații, furtuni și valuri de căldură, ceea ce face precipitațiile și furtunile mai abundente, valurile de căldură mai puternice și secetele mai uscate;

C. întrucât prima comunicare a EUCRA și a Comisiei privind gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității, subliniază că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, iar fenomenele grave, cum ar fi incendiile forestiere, secetele și inundațiile, devin din ce în ce mai frecvente în întreaga Europă ca urmare a efectelor schimbărilor climatice; întrucât, în vara anului 2024, temperatura medie pe teritoriul Europei a fost cea mai ridicată din istorie pentru sezon, cu 1,54 °C peste media din perioada 1991-2020, depășind valoarea record anterioară din 2022,  întrucât aceasta a marcat o perioadă de 14 luni în care temperatura medie globală a aerului la suprafață a depășit cu 1,5 °C nivelurile preindustriale;

D. întrucât numai în ultimii 30 de ani, inundațiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, ducând la decesul a aproape 3 000 de persoane și cauzând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde EUR; întrucât schimbările climatice cresc semnificativ riscurile de inundații în întreaga Europă;

E. întrucât, în unele părți ale regiunilor afectate din Europa Centrală și de Est, trei sferturi din precipitațiile medii anuale au căzut în doar patru zile; întrucât cooperarea eficace și coordonată între serviciile de salvare și schimbul transfrontalier rapid de resurse și competențe au salvat vieți și au prevenit daune mai grave; întrucât coordonarea la nivelul UE, punerea în comun a resurselor și schimbul de bune practici sunt esențiale pentru succesul ajutorului în caz de dezastre;

F. întrucât mai multe state membre au activat serviciile Copernicus de cartografiere rapidă prin satelit în timpul inundațiilor din septembrie 2024 (Germania, Polonia, Slovacia, România și Ungaria);

G. întrucât comunicarea Comisiei din 2024 privind evaluarea mecanismului de protecție civilă al UE (UCPM) identifică nevoile și provocările cu care se confruntă protecția civilă în Europa și oferă recomandări pentru îmbunătățirea eficacității mecanismului; întrucât acesta subliniază, de asemenea, provocările și amenințările din ce în ce mai complexe și mai diverse cu care se confruntă UE, printre care se numără numărul tot mai mare de conflicte și de dezastre naturale și provocate de om, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția riscurilor de securitate, și prezintă modul în care aceste evoluții exercită o presiune semnificativă asupra cadrului UE de gestionare a riscurilor de dezastre și asupra eficacității operaționale a mecanismului;

H. întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost creat în urma „inundațiilor mileniului” care au afectat aceeași regiune în 1997 și 2002; întrucât, chiar și în contextul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM), bugetul FSUE este încă insuficient pentru a oferi un răspuns adecvat la dezastrele naturale majore și pentru a da expresie solidarității europene cu regiunile afectate de dezastre;

I. întrucât dezastrele naturale au un impact negativ pe termen lung asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale în diferite zone, regiuni și state membre ale UE;

J. întrucât, datorită orientării sale regionale, abordării bazate pe realitatea zonei, planificării strategice și modelului de punere în aplicare eficace, politica de coeziune ar trebui să joace un rol esențial în prevenirea dezastrelor, în redresarea în urma șocurilor simetrice și asimetrice și în lupta împotriva schimbărilor climatice;

K. întrucât soluțiile bazate pe natură sunt esențiale pentru a preveni dezastrele meteorologice provocate de schimbările climatice; întrucât zonele inundabile și pădurile, solurile și terenurile mlăștinoase sănătoase, zonele umede și turbăriile, precum și zonele verzi naturale din orașe și din mediul rural acționează ca un tampon împotriva impactului schimbărilor climatice prin reținerea apei și atenuarea efectelor inundațiilor și ale secetei;

L. întrucât cercetarea și combaterea riscurilor de inundații necesită o abordare globală, care să ia în considerare diverși factori, inclusiv industria, transporturile, practicile de subscriere de asigurări, amenajarea teritoriului și distribuția istorică a zonelor inundabile, schimbările demografice, răspunderea financiară și alte aspecte relevante; întrucât AEM a subliniat că grupurile și regiunile vulnerabile sunt afectate mai grav de inundații și de alte fenomene meteorologice extreme,

Observații generale:

1. își exprimă profunda compasiune și solidaritate cu victimele, familiile lor, persoanele și comunitățile afectate de fenomenele meteorologice extreme actuale și de inundațiile grave din Europa Centrală și de Est, inclusiv din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia;

2. salută eforturile neobosite și angajamentul unităților de pompieri profesioniști și voluntari, ale organizațiilor de salvare, ale voluntarilor și ale armatei din țările afectate de inundații și alte dezastre naturale din întreaga Europă, alături de cele ale autorităților naționale, regionale și locale și ale cetățenilor care și-au riscat viața pentru a salva alte persoane și a proteja locuințele și infrastructura; subliniază faptul că serviciile de urgență au jucat un rol esențial în salvarea de vieți omenești, în evacuarea zonelor vulnerabile și în protejarea proprietăților, în condiții adesea dificile și că eforturile lor neobosite și disponibilitatea lor de a acționa, chiar și atunci când își riscă viața, au jucat un rol esențial în limitarea catastrofelor;

3. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensitatea și frecvența tot mai mari ale fenomenelor meteorologice extreme din UE și din lume, inclusiv precipitațiile extreme și inundațiile la scară largă, valurile de căldură și incendiile forestiere, precum și cu privire la impactul grav și direct al acestora asupra sănătății oamenilor și a animalelor, a mijloacelor de subzistență, a locuințelor, a infrastructurii, a economiei, a agriculturii, a securității alimentare și a ecosistemului; subliniază legătura dintre schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme și evidențiază importanța abordării acestei legături cauzale într-un mod eficace și coerent prin consolidarea răspunsului colectiv la nivelul UE și la nivel internațional prin măsuri eficace de protecție civilă și de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora, pentru a proteja oamenii, mijloacele lor de subzistență, economia și ecosistemele;

4. subliniază că menținerea obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris necesită eforturi colective și acțiuni suplimentare din partea tuturor țărilor implicate; îndeamnă toate părțile la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, inclusiv UE, să dea curs eforturilor globale convenite în decizia de luare de poziție la nivel mondial prin punerea în aplicare ambițioasă și extinderea contribuțiilor stabilite la nivel național, în conformitate cu obiectivul pe termen lung al Acordului de la Paris; reamintește că, în conformitate cu Legea europeană a climei, UE trebuie să își continue eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, pentru a atinge acest obiectiv pe termen lung, și de adaptare la acestea pentru a promova reziliența;

Finanțarea protecției civile și a ajutorului în caz de dezastre

Protecția civilă

5. invită Comisia și statele membre să fie pregătite să sprijine fără întârziere orice stat membru care solicită asistență de urgență în cadrul UCPM; salută angajamentul guvernului ucrainean de a sprijini UE cu personal și echipamente ale serviciilor de urgență;

6. subliniază necesitatea de a pune la dispoziția UCPM resurse suficiente și actualizate pentru a crește gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților; regretă, prin urmare, reducerile bugetare de 37 de milioane EUR (în credite de angajament) și de 154,9 milioane EUR (în credite de plată) pentru UCPM (rescEU); solicită să se aloce mai multe fonduri pentru liniile bugetare relevante și în următorul CFM; invită Comisia să ia în considerare integrarea reducerii și gestionării riscurilor de dezastre în toate programele de finanțare relevante ale UE, având în vedere că toate fondurile cheltuite în acest domeniu vor preveni cheltuieli semnificative pentru răspuns și reconstrucție;

7. invită Comisia să dea curs recomandărilor sale din comunicarea sa din 29 mai 2024 și să prezinte propuneri concrete de consolidare a capacităților operaționale de răspuns ale UCPM; invită Comisia să finalizeze rapid revizuirea planificată a UCPM, inclusiv a Centrului său de coordonare a răspunsului la situații de urgență, în primul an al noului mandat al Comisiei, și să prezinte măsuri concrete pentru consolidarea și dezvoltarea în continuare a capacității colective a UE de a reacționa la dezastre naturale, cum ar fi crearea unei forțe de protecție civilă a UE pentru rezervele strategice de alimente, apă, medicamente și echipamente medicale, sprijinirea introducerii unor instrumente de avertizare timpurie pentru cetățeni pe telefoanele mobile, atribuirea în comun a unor noi contracte publice pentru modernizarea activelor de protecție civilă și sprijinirea programelor menite să ofere formare, echipamente și schimburi de servicii de protecție civilă voluntare; invită Comisia și statele membre să accelereze instituirea noii flote permanente rescEU și să se asigure că aceasta primește finanțare adecvată;

Sprijin financiar și instrumente bugetare

8. solicită acordarea imediată de asistență financiară și tehnică din partea UE țărilor afectate;

9. solicită activarea unor mecanisme precum FSUE; consideră totuși că bugetul FSUE ar trebui să fie proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă; îndeamnă Comisia să majoreze bugetul alocat Rezervei pentru solidaritate europeană (ESR); îndeamnă Comisia să exploreze toate căile posibile de accelerare a mobilizării FSUE; subliniază, prin urmare, importanța asigurării unei finanțări adecvate pentru FSUE în următorul CFM; subliniază în plus necesitatea unei flexibilități rezonabile atunci când țările și regiunile beneficiare se confruntă cu întârzieri și provocări justificate în ceea ce privește solicitarea și utilizarea fondurilor alocate; solicită, de asemenea, o linie de finanțare de urgență pentru a facilita redresarea rapidă a zonelor afectate, a infrastructurii și a mijloacelor de subzistență, precum și investiții în măsuri preventive de reducere a impactului viitoarelor fenomene meteorologice extreme;

Politica regională

10. invită Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar regiunilor afectate în mod disproporționat de dezastre naturale agravate de schimbările climatice, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, asigurându-se că niciun stat membru sau regiune nu rămâne în urmă în eforturile de consolidare a rezilienței la schimbările climatice și a pregătirii pentru dezastre; reliefează că este esențial ca ajutorul și resursele financiare să fie disponibile în zonele afectate într-un mod cât mai rapid, mai simplu și mai flexibil cu putință;

11. sprijină ferm consolidarea investițiilor UE legate de reziliența regională și locală în următorul CFM, în special în cadrul politicii de coeziune; recunoaște necesitatea unei flexibilități integrate în situații de criză în contextul finanțării regionale pentru a proteja investițiile suplimentare pentru proiectele deteriorate sau distruse înainte de a fi puse în aplicare pe deplin; propune crearea unei axe prioritare specifice în cadrul politicii de coeziune pentru ca autoritățile locale și regionale să abordeze prioritățile emergente în cadrul unui proces ascendent, inițiat la nivel subnațional; consideră că principiul-cheie ar trebui să fie o abordare a investițiilor adaptată nevoilor specifice de pe teren;

12. recunoaște că viitoarea politică de coeziune a UE ar trebui să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea; solicită, prin urmare, ca investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în prevenirea și pregătirea în caz de dezastre să fie garantate fie printr-un obiectiv de politică specific, fie printr-o axă prioritară specifică în cadrul dezvoltării regionale și în cadrul general al politicii de coeziune, concentrarea tematică sau o condiție favorizantă specifică pentru abordarea priorităților emergente într-un proces ascendent, astfel încât să se asigure investiții sustenabile în infrastructura locală, regională și națională și în gestionarea riscurilor în zonele urbane și rurale mai puțin dezvoltate, inclusiv în regiunile de frontieră, insule și regiunile ultraperiferice;

13. reliefează importanța elaborării și menținerii unor programe și măsuri adaptate ale UE pentru regiunile predispuse la dezastre naturale; recunoaște necesitatea integrării unei flexibilități pentru situații de criză în cadrul finanțării regionale;

14. consideră că investițiile regionale prin intermediul bugetului UE ar trebui să facă în continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare și punere în aplicare, pentru a putea răspunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor și ale zonelor urbane, rurale și îndepărtate, în special pentru a permite zonelor urbane și rurale să se adapteze la noile provocări, cum ar fi inundațiile;

15. subliniază că există diferențe între statele membre în ceea ce privește competențele autorităților locale și regionale; reamintește că autoritățile locale și regionale sunt actori fundamentali în planificarea, pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor care ar trebui să contribuie la adaptarea la schimbările climatice, la prevenirea riscurilor și la pregătirea pe teren; solicită o abordare consolidată, bazată pe realitatea zonei, pentru a aduce prevenirea dezastrelor și gestionarea acestora mai aproape de nivelurile regionale și locale;

16. subliniază că politica regională a UE a contribuit la dezvoltarea capacităților corespunzătoare ale autorităților locale și regionale și solicită consolidarea rolului acestora; subliniază că sunt esențiale capacitățile tehnice, financiare și administrative pentru a garanta că organismele de gestionare și autoritățile locale și regionale dobândesc cunoștințe tehnice, mai ales privind schimbările climatice, pe care să le poată utiliza pentru planificarea urbană și rurală și gestionarea urbană și rurală; este convins că acest lucru va îmbunătăți conceperea și evaluarea propunerilor de proiecte și va permite o alocare mai eficientă a resurselor și o execuție bugetară satisfăcătoare, fără un risc semnificativ de dezangajare a investițiilor UE;

17. solicită ca programele existente de asistență tehnică și de consiliere să vizeze în mod specific municipalitățile mai mici, zonele transfrontaliere, îndepărtate și rurale și regiunile ultraperiferice și insulare, pentru a le ajuta să facă față noilor provocări, cum ar fi tranziția verde și schimbările climatice; subliniază, în acest sens, importanța dezvoltării instrumentelor de asistență tehnică prin colaborarea dintre Banca Europeană de Investiții și Comisie; solicită sprijin specific sub forma unei finanțări de 100 % din partea UE pentru consolidarea capacităților tehnice, financiare și administrative, pentru conceperea proiectelor și pentru pregătirea, identificarea și dezvoltarea unui flux de proiecte, precum și pentru capacitățile de planificare strategică, inclusiv instrumentele de planificare;

18. solicită ca inițiativele Comisiei, cum ar fi Convenția primarilor din UE pentru climă și energie, să se implice mai mult în procesul de elaborare și punere în aplicare a următoarei generații de investiții în pregătirea pentru dezastre; recunoaște că sprijinul pentru politică și punerea în aplicare, adresat primarilor și autorităților locale, generează rezultate semnificativ mai bune în contextul punerii în aplicare a politicii;

19. încurajează consolidarea cadrelor de cooperare regională între țările din Europa Centrală și de Est și încurajează utilizarea expertizei internaționale pentru a sprijini eforturile de redresare și reabilitare în vederea promovării strategiilor comune de gestionare a dezastrelor, a schimbului de bune practici și a îmbunătățirii gestionării transfrontaliere a apei;

Adaptarea la schimbările climatice

20. invită Comisia să prezinte rapid planul european de adaptare la schimbările climatice pe care l-a anunțat ca parte a Orientărilor politice pentru perioada 2024-2029 pentru viitoarea Comisie Europeană, inclusiv propuneri legislative concrete, astfel încât să coordoneze eforturile de îmbunătățire a adaptării și a rezilienței în conformitate cu obiectivele Legii europene a climei și ale Acordului de la Paris, pentru a consolida reziliența societăților noastre și a se adapta la impactul schimbărilor climatice, să asigure evaluări periodice ale riscurilor bazate pe date științifice, obiective măsurabile în materie de reziliență și să sprijine și să coordoneze acțiunile statelor membre privind pregătirea, planificarea și cooperarea transfrontalieră;

21. subliniază, în acest sens, necesitatea unor investiții urgente suplimentare în măsuri de gestionare a inundațiilor și de prevenire a riscurilor, inclusiv sisteme îmbunătățite de alertă timpurie, sisteme de monitorizare în timp real, infrastructură de gestionare a inundațiilor și soluții bazate pe natură, precum și investiții pe termen lung în infrastructura verde și albastră, cum ar fi acordarea unui spațiu mai mare cursurilor de apă și râurilor prin refacerea zonelor inundabile naturale și a vechilor albii ale râurilor, a zonelor umede și a pădurilor, precum și îmbunătățirea retenției apei prin refacerea funcției de burete a peisajelor; solicită mobilizarea oricăror sinergii potențiale între instrumentele de planificare în curs de elaborare de către statele membre, de exemplu planurile de refacere naturală, planurile districtelor pedologice, planurile de gestionare integrată în temeiul Directivei privind epurarea apelor uzate urbane și gestionarea riscului de inundații, evitând, în același timp, adaptarea defectuoasă;

22. invită, în acest sens, Comisia să reducă obstacolele birocratice și să accelereze procedurile de aprobare pentru repararea și construirea infrastructurii de gestionare a inundațiilor și soluții bazate pe natură, astfel încât măsurile de protecție necesare de urgență să poată fi implementate fără întârzieri inutile; reliefează că acest lucru necesită proceduri mai eficiente din punctul de vedere al timpului, responsabilități bine definite și un accent clar pe măsurile de construcție necesare;

23. subliniază mai multe exemple de măsuri reușite de prevenire și protecție împotriva inundațiilor, adesea cu sprijin din fonduri UE, care au ajutat unele regiuni și comunități să se protejeze împotriva celor mai grave efecte ale inundațiilor în curs, cum ar fi rezervorul Racibórz Dolny și polderele uscate din Polonia, care au jucat un rol esențial în limitarea daunelor în Wrocław, precum și zonele inundabile ale Dunării și alte măsuri preventive în Niederösterreich (Austria Inferioară) și Viena;

24. solicită Comisiei să evalueze punerea în aplicare a legislației existente în materie de prevenire a inundațiilor în UE și eficacitatea proiectelor anterioare finanțate de UE, oferind recomandări pentru o mai bună utilizare a fondurilor UE; invită statele membre să își actualizeze planurile de acțiune pentru prevenirea inundațiilor în scopul de a defini zonele cu risc ridicat și în care planurile de construcție ar trebui oprite, pentru a îmbunătăți prevenirea riscurilor și a consolida protecția civilă;

25. subliniază că combaterea inegalităților socioeconomice este esențială pentru o adaptare justă la schimbările climatice; subliniază că diferențele în ceea ce privește vulnerabilitatea diferitelor grupuri necesită o abordare specifică a adaptării la schimbările climatice și a pregătirii și prevenirii dezastrelor;

26. subliniază că inundațiile, secetele, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme creează provocări majore pentru multe sectoare economice, în special pentru sectorul agricol și fermieri, care suferă pierderi suplimentare și nu își pot recolta produsele; invită Comisia să abordeze mai aplicat impactul acestor pericole legate de climă asupra producției de alimente, a securității alimentare și a veniturilor fermierilor;

27. recomandă utilizarea produselor Copernicus avansate și a datelor obținute prin teledetecție pentru a sprijini măsurile preventive;

28. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.