Cancerul colorectal este a doua cauză de mortalitate prin cancer
Institutul Național de Sănătate Publică, în calitate de partener, anunță implementarea proiectului „ROCCAS 3: Consolidarea capacității sistemului de sănătate pentru implementarea sustenabilă a programului național organizat de screening în cancerul colorectal”, cod SMIS 319263
Institutul Național de Sănătate Publică în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni implementează începând cu luna iunie a anului 2024 proiectul ROCCAS 3: Consolidarea capacității sistemului de sănătate pentru implementarea sustenabilă a programului național organizat de screening în cancerul colorectal, cod SMIS 319263,. Perioada de implementare a proiectului este 31.05.2024 – 30.11.2028 (54 de luni).
Obiectivul general al proiectului este reprezentat de creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și dezvoltarea capacității la nivel regional de a implementa programul de screening pentru cancerul colorectal și consolidarea serviciilor preventive prin:
- Actualizarea și dezvoltarea a cinci instrumente de lucru:
- Cadrul metodologic al programului de screening pentru cancer colorectal;
- Ghidul de conformare la standardele de calitate pentru programul de screening de cancer colorectal;
- Curriculum de pregătire pentru programul de screening de cancer colorectal;
- Actualizarea registrului de screening pentru cancer colorectal și dezvoltarea capacității de conectare cu viitorul registru de cancer;
- Dezvoltarea unui call-center.
2. Derularea de acțiuni de formare/actualizare de competențe pentru un număr de 1.134 de persoane, personal medical și non-medical, implicate în implementarea programului de screening pentru cancerul colorectal în cele opt regiuni de dezvoltare ale României (S, SE, SV, NE, Centru, V, NV si BI) ce activează în instituții publice medicale sau în contract cu CNAS/ angajați în cadrul autorităților sistemului public de sănătate;
3. Monitorizarea respectării standardelor de calitate și sprijin acordat promotorilor proiectelor regionale de screening (etapa 2) în vederea facilitării implementării unor programe de prevenție la nivel național și de calitate dedicate exclusiv persoanelor vulnerabile sau dezavantajate socio-economic, în vederea lărgirii accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile, inclusiv servicii care promovează îngrijire orientată către persoane.
Rezultate previzionate în urma derulării proiectului:
- Actualizarea metodologiei de screening pentru cancerul colorectal
- Ghid de conformare la standardele de calitate pentru programul de screening de cancer colorectal;
- Elaborarea mecanismului de asigurare și finanţare pentru serviciile medicale de confirmare diagnostică și tratament al leziunilor precanceroase în cazul persoanelor neasigurate pentru înlăturarea riscului de dezvoltare a bolii;
- Dezvoltarea sistemului de invitare-reinvitare;
- Actualizarea curriculelor de curs pentru formarea medicilor de familie, gastroenterologi, anatomo patologi, a medicilor de laborator, asistenților medicali;etc.
- Actualizarea registrului electronic de screening ROC;
- Dezvoltarea unui call-center.
Valoarea totală a proiectului este de 24.842.947,80 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE+ este 20.070.284,38 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.587.314,91 lei, iar valoarea cofinanţării eligibile a celor doi beneficiari, 2.185.348,51 lei. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European+, prin Programul Sănătate, Apel PS/ 247/ PS_P1/ OP4/ ESO4.11/ PS_P1_ESO4.11_A1 – Măsuri sistemice de implementare, asigurare și control al calității programului de screening pentru cancer colorectal – etapa I. Manager de proiect: Prof. univ. dr. Mircea Mănuc, informații suplimentare se pot obține la adresa de E-mail: roccas.trei@gmail.com
Cancerul colorectal este a doua cauză de mortalitate prin cancer.
Majoritatea pacienților cu cancer colorectal dezvoltă în cele din urmă metastaze la distanță în termen de 5 ani de la diagnosticarea tumorii primare (metastaze metacronice). Metastazele la distanță sunt facilitate de formarea unei „nișe premetastatice (PMN)” – un loc perturbat din punct de vedere imunologic din cauza acumulării de celule imune înnăscute și prezenței unui mediu inflamator pro-cancerigen înainte de sosirea celulelor metastatice la acest nivel.
Cancerul colorectal este, de asemenea, asociat cu prezența unei microbiote intratumorale ce influențează dezvoltarea și progresia cancerului. Cancerul primar de colon și metastazele hepatice asociate sunt colonizate de bacterii identice, precum Fusobacterium nucleatum, Bacteroides fragilis și Prevotella. Încă nu se știe dacă bacteriile pot participa și la formarea metastazelor și pot coloniza organe îndepărtate înainte, după sau concomitent cu diseminarea celulelor canceroase.
Așadar, întrebarea este dacă metastazarea hepatică a cancerului colorectal se corelează cu creșterea permeabilității barierei vasculare intestinale, translocația microbiotei în ficat și formarea nișei premetastatice.
Dincolo de mucus și de bariera epitelială, intestinul este echipat cu o barieră vasculară intestinală, care acționează precum un gardian care controlează accesul moleculelor și microorganismelor în circulația sanguină sistemică.
În anumite condiții, agenții patogeni enterici pot traversa bariera epitelială și pot provoca leziuni ale barierei vasculare intestinale, ceea ce permite în cele din urmă diseminarea bacteriilor sau a constituenților acestora în circulația sanguină și, astfel, în ficat.
Deteriorarea barierei vasculare intestinale apare și în cazul anumitor regimuri dietetice, fiind dependentă de microbiota modificată de dietă, indicând faptul că și membrii endogeni ai microbiotei pot modifica bariera vasculară intestinală.
Până în prezent, nu a fost disponibil niciun marker de prognostic pentru stratificarea pacienților cu cancer colorectal pe baza stării vaselor de sânge tumorale.
Acum, cercetătorii au arătat că frecvența mai mare a celulelor care prezintă PV-1 (proteina 1 asociată veziculelor plasmalemei), evidențiind permeabilitatea crescută a vaselor de sânge din tumora primară, se corelează cu dezvoltarea metastazelor metacronice la distanță. Analiza arată nu numai că PV-1 poate fi utilizat ca marker de prognostic pentru metastazele la distanță, dar și că stratificarea pacienților folosind atât PV-1, cât și implicarea nodulilor limfatice, ar putea prezice mai bine recurența la distanță comparativ cu utilizarea independentă a celor doi parametri.
O tulpină de E. coli (C17) poate deschide direct bariera vasculară intestinală, printr-un mecanism dependent de factorul de virulență, TTSS, și se poate transloca în ficat unde poate iniția recrutarea celulelor imune, contribuind la maturarea nișei premetastice și favorizând formarea metastazelor. Aceeași tulpină (E. coli C17) poate fi detectată în cancerul colorectal la oameni (atât tumora primară, cât și în focarele metastatice hepatice).