Noi pachete legislative europene din domeniul energiei cu impact asupra activității de reglementare

 Zilele trecute a avut loc întrevederea comună a membrilor Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, cei ai Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României cu Ditte Juul-Jørgensen, directorul general pentru Energie al Comisiei Europene (DG ENER).

Dezbaterile au debutat cu o prezentare a măsurilor adoptate de Uniunea Europeană pentru contracararea efectelor crizei energetice, mulțumind totodată României pentru ajutorul acordat, în această perioadă, Ucrainei și Republicii Moldova. Aceasta a continuat spunând că ”în ultimii cinci  ani, Comisia Europeană a elaborat un cadru legislativ stabil, pe care statele membre au datoria să îl implementeze prin transpunerea în legislația națională, prin investiții publice și private, astfel încât,  Uniunea Europeană să își mențină competitivitatea la nivel global”.

 În acest sens, Pactul Verde European trebuie completat cu un Pact Industrial, care să rezolve problema aprovizionării cu materii prime critice și să reformeze modul de organizare a pieței energiei electrice.

Președintele Comisiei pentru industrii și servicii Sándor Bende  a subliniat că ”România și-a respectat angajamentele asumate față de Uniunea Europeană pentru atingerea obiectivelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă în mixul energetic”.  

Referitor la decarbonizare s- a atras atenția asupra faptului că, ”România a aplicat măsurile de conformare, totuși,  există state membre care redeschid și pun în funcțiune capacități de producere a energiei pe bază de cărbune, ceea ce e greu de explicat cetățenilor din zonele afectate”.

În ceea ce privește hidroenergia, a fost  punctată problema cu care se confruntă țara noastră. Mai exact, finalizarea capacităților de producție de circa 1000 MWh, construite în proporție de 50%-95%, a devenit imposibilă din cauza constrângerilor europene de mediu. Punerea acestora în funcțiune ar constitui o alternativă la sursele regenerabile de energie instabile, a căror producție variază de la o zi la alta, contribuind astfel la asigurarea securității energetice a României.

Oficialul european a precizat că ”nu cunoștea situația hidrocentralelor prezentată în cadrul acestei întâlniri, dar că va depune eforturi pentru identificarea unei soluții”.  

Pentru ca piața de energie să rămână funcțională, iar cetățenii și industria să beneficieze de prețuri accesibile, statele membre vor trebui să se concentreze cât mai mult pe schemele de contracte pentru diferență și pe contractele de tip PPA.

După întâlnirea cu parlamentarii românii, vizita a continuat la ministerul Energiei, care  a accelerat procesul de atragere a fondurilor europene.

S-au semnat deja contractele pentru peste 1500 MW capacități de generare din surse regenerabile prin PNRR. Totodată, prin Fondul de Modernizare s-a contractat deja întreaga sumă disponibilă pentru operatori ai sistemelor de distribuție, așa că se va cere suplimentarea acestuia. România este un pioner în industria nucleară civilă și, prin eforturile conjugate cu ale altor țări europene, s-a reușit să fie inclusă energia nucleară în Actul privind industria net-zero. Acest lucru este crucial pentru a ne asigura că Europa continuă investițiile în energie nucleară, o energie curată critică pentru tranziția către surse nepoluante. În acest domeniu, România are avantajul unui ciclu nuclear integrat pe teritoriul țării. Printre noutăți se numără faptul că Societatea Nuclearelectrica construiește prima fabrică din Europa și a treia din lume de îndepărtare a tritiului, un combustibil nuclear important.

Ministrul Energiei a reiterat necesitatea României de a prelungi durata de funcționare a minelor de lignit și a grupurilor energetice de la Turceni și Rovinari pentru o perioadă de timp necesară intrării în funcționare a noilor capacități de generare.  Aceasta asigură adecvanța sistemului energetic național, și totodată o tranziție echitabilă pentru minerii și județele din regiunea Oltenia, dar  și din Valea Jiului.

George-Sergiu Niculescu, președintele ANRE și  Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE au avut și ei o întrevedere cu doamna Ditte Juul-Joergensen, Director general pentru Energie al Comisiei Europene (DG ENER). Din partea ANRE au participat şi domnul Claudiu Dumbrăveanu, director, Alina Tache, director, Roxana Gheorge, director și Tatiana Iosiper, șef serviciu. Din partea Comisiei Europene au participat Tudor Constantinescu, consilier principal DG ENER, Diana Barglazan, team leader DG ENER și Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței CE în România.

În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte relevante pentru agenda europeană,  precum implementarea noilor pachete legislative europene din domeniul energiei cu impact asupra activității de reglementare. A fost exprimată satisfacția pentru adoptarea reformei pieței de energie europene, care prevede, între altele, încurajarea contractelor pe termen lung prin Contracte pentru Diferență și contracte de achiziţie pe termen lung.

Totodată, a fost trecută în revistă funcționarea piețelor de energie din România, dinamica prețurilor la energie, precum și participarea companiilor energetice românești la schimburile și platformele europene. Partea română a subliniat că prețurile la energie sunt plafonate prin schema de sprijin adoptată prin OUG 27/2022 până în martie 2025, iar ANRE colaborează cu instituțiile responsabile la realizarea unei treceri lipsite de probleme către prețuri stabilite pe piețele de energie. România este în prezent un exportator net de energie, cca. 1800 MW au fost exportați, iar cadrul de reglementare încurajează exportul de energie.  S-a subliniat faptul că nu sunt bariere de natură economică și/sau legislativă care să împiedice participarea companiilor energetice (producători, furnizori, traderi) la operațiuni de import/export sau participarea la AggregateEU, destinația gazelor achiziționate / vândute fiind opțiunea respectivilor operatori, dictată de strategia proprie de afaceri, de conjunctura social-economică, variațiile în portofoliul de clienți etc.