România și-a stabilit strategia pentru dezvoltarea turismului

Guvernul a aprobat strategia de dezvoltare a turismului pentru 2025-2035.

Pe 27 septembrie este Ziua Mondială a Turismului, și  acest document strategic include soluții pentru transformarea României în destinație turistică bine cunoscută și de înaltă calitate.

”Viziunea Strategiei este aceea ca România să devină o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural și natural și să oferim servicii de calibru internațional.

Sunt două obiective strategice generale: cel al creșterii ponderii turismului în economie, dar și sprijinirea creării de locuri de muncă, prin dezvoltarea sustenabilă a turismului, cu mai multe obiective specifice.

 Aş spune și acela de atragere a turiștilor care au un buget peste medie, de creștere a numărului de nopți petrecute în România, cu dezvoltarea tuturor tipurilor de turism în România, de la cel care este dat de sezoanele estivale pe litoral, de turismul de iarnă pentru stațiunile de schi, până la cel cultural sau cel de business, inclusiv partea aceasta, de turism de eveniment.

 Trebuie să învățăm și să știm mai bine cum să ne prezentăm și să avem continuitate, de ce nu, pe litoral și în partea de iarnă, aducând conferințe, spre exemplu, pe litoralul românesc sau în București sau în alte zone ale țării, inclusiv turismul adaptiv, cel care se referă la persoanele cu dizabilități” a transmis ministrul Radu Oprea.

România oferă o gamă largă de experiențe turistice și are potențialul de a valorifica mult mai bine capacitatea acestora de a susţine creșterea economică la nivel local, regional și central.

 Tipurile de activităţi turistice disponibile în România pot fi grupate după cum urmează:

  Natură și aventură; Sporturi de iarnă și schi;  Cultură și istorie; Sănătate și wellness;  Mare și soare; City-break-uri;  MICE (Meetings, Incentives, Conferencing, Exhibitions) – turismul de întâlniri, stimulente, conferințe, expoziții;  Gastronomie.

Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului se concentrează pe trei niveluri, pentru a servi drept ghid pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România, astfel încât:  să consolideze în continuare România ca destinație turistică bine cunoscută, de talie mondială, pe tot parcursul anului, precum şi ca destinație care îndeplinește standardele UE în ceea ce privește furnizarea de produse și servicii;  să prețuiască oamenii, tradiția, locurile, patrimoniul natural și cultural al României;  să crească vizibilitatea și reputația României pe piețele internaționale de turism de prim rang.

Turismul în România se confruntă cu două mari provocări: mai întâi, turiștii străini care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient (conform potențialului) la nivelul destinației și în al doilea rând, nu sunt atrași suficienți turiști care au posibilitatea și dispoziția de a cheltui mai mult la nivelul destinației (turiști cu bugete mari pentru cheltuieli în destinație). Principalii factori determinanți imediați pentru provocările de mai sus sunt:

– Turiștii care vizitează acum România nu cheltuiesc suficienți bani din cauza: (a) destinaţiilor turistice insuficient dezvoltate sau cunoscute și a dificultăților în a le accesa; (b) a oportunităților insuficiente de consum turistic (care să fie și ușor de găsit) în ciuda fondurilor personale disponibile în acest sens; și din cauza (c) calităţii necompetitive a experiențelor și a serviciilor disponibile la destinație;

– Numărul insuficient de turiști dispuşi să cheltuiască mai mult, din cauza capacității limitate de dezvoltare de politici publice în domeniul turismului, a segmentării inadecvate a pieței și a vizibilității reduse a țării în străinătate.

 Se urmărește dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice din zona montană (infrastructurii pentru sporturi de iarnă, infrastructură turistică în zona montană înaltă – cabane, refugii, trasee turistice, drumurile transcarpatice Transfăgărășan, Transalpina, Transrarău), inclusiv adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități.

Sprijinirea modernizării structurilor de primire turistică în vederea obținerii unui nivel de clasificare mai înalt, respectând în același timp reglementările tehnice urbanistice și arhitecturale pentru mediul construit, inclusiv promovarea conceptului de design universal și adaptarea acestor infrastructuri la nevoile persoanelor cu dizabilități este un alt obiectiv cuprins în noua strategie.

Se mai pune accent pe:

Sprijinirea și stimularea creării de produse autentice, promovarea gastronomiei locale și a producției meșteșugărești prin organizarea de evenimente și activități speciale de promovare (expoziții, festivaluri, ateliere cu demonstrații și cursuri pentru turiști etc.), inclusiv prin obținerea atestărilor de Marcă tradițională, Produs Tradițional atestat.

Crearea unor agende culturale anuale pentru principalele destinații (evenimente de divertisment și evenimente care să reprezinte motive de vizitare, precum festivaluri, evenimente de nișă etc.), promovarea internațională a acestora și oferirea de informații în mai multe limbi, de opțiuni de ticketing, pachete de călătorie, etc.

Elaborarea de strategii de marketing, realizare branding pentru destinațiile turistice regionale, județene sau locale.

Stimularea de parteneriate public – private pentru administrarea unor active cu relevanță în turism, etc.

”Această strategie permite o ţintire și mai bună a programului de promovare al turismului. Așa cum v-am obișnuit anul acesta, să fim foarte bine țintiți pe țările care au potențial, cum este Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, unde am avut campanii promovare foarte bune și s-a văzut acest lucru prin datele Institutului Național de Statistică, care au arătat creșterea numărului de turiștilor străini din aceste țări în România, care au fost țintă.

Lucrul acesta se va întâmpla și mai bine cu această strategie națională pentru dezvoltarea turismului și accent, sigur, pe organizațiile de management a destinației, astfel încât, în parteneriat cu antreprenorii din turism, să putem să facem o promovare mai bună, atât pe intern, cât și pe extern, a potențialului fiecărei localități din România” a concluzionat ministrul de resort.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Turismului, Asociația Profesorilor și Mentorilor din Turism „Edu4Tourism”, Federația Industriei Hoteliere din România și Asociația Smart City Brașov anunță conferința internațională „Convergențe Globale: Turism, Pace și Educație pentru o Lume Interconectată”. Evenimentul va avea loc pe data de 27 septembrie 2024, între orele 10:00 și 15:30, la Hotel Aro Palace din Brașov.

Conferința se concentrează pe tema „Turismul și Pacea”, subliniind rolul turismului ca forță esențială pentru susținerea păcii globale și ca mijloc de promovare a înțelegerii interculturale. Evenimentul va explora cum turismul poate contribui la dezvoltarea unei culturi a păcii prin educație și practici sustenabile, evidențiind cele mai noi strategii de formare profesională adaptate la nevoile sectorului.

„Suntem mândri că reușim să organizăm pentru a treia oară conferința care promovează cooperarea între profesori și specialiști în interesul comun al formării tinerilor pentru turism și industria ospitalității. În acest an, turismul este sărbătorit prin evidențierea legăturii sale cu pacea mondială iar conferința „Convergențe Globale: Turism, Pace și Educație pentru o Lume Interconectată” evidențiază conceptul de Pace Pozitivă ca principal factor de generare a prosperității economice și sociale.”, declară prof. Larisa Ile, președintele Asociației Profesorilor și Mentorilor din Turism Edu4Tourism

„De Ziua Mondială a Turismului, prin discuțiile din cadrul meselor rotunde, vom aborda teme precum importanța înțelegerii interculturale, dezvoltarea competențelor de comunicare în ospitalitate, a educației și învățării continue în turism, rolul alinierii programelor de studiu la nevoile specifice actuale ale domeniului turismului și ospitalității, adaptate la schimbările psihologiei transgeneraționale și echipelor multiculturale, atât din perspectiva felului în care este abordată munca, cât și din cea a așteptărilor clienților, pentru a asigura formarea profesională potrivită cu provocările practice pe care le avem în aceste vremuri”, conchide și Simona Constantinescu, Președintele Federației Industriei Hoteliere din România.