”Prevenția și reducerea riscurilor ar trebui să constituie un pilon central al politicilor publice de sănătate din România”

Un sistem de sănătate publică eficient poate fi comparat cu un organism viu: trebuie să fie bine structurat, să funcționeze armonios și să se adapteze constant la nevoile beneficiarilor săi”, consider dr. Vasile Cepoi, fost ministru al sănătății. În cadrul unei dezbateri  despre cum poate fi eficientizat sistemul public de sănătate, acesta subliniază că asigurarea calității asistenței medicale și a siguranței pacientului este fundamentală pentru un sistem sanitar performant.  Aceasta implică colaborarea strânsă între toți profesioniștii din domeniu, de la medicul de familie până la specialist Pentru a funcționa eficient, un sistem de sănătate necesită politici bazate pe dovezi concrete, obținute prin monitorizarea atentă a serviciilor medicale.

Obiectivul general al Programului Sănătate 2021–2027 este imbunătățirea accesibilității, eficacității, eficienței și rezilienței sistemului  de sănătate, prin: creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a sistemului medical în domenii critice, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive, servicii de reabilitare, paliație și spitalizări pentru boli cronice, construirea spitalelor regionale, abordări inovative în cercetarea din domeniul medical, digitalizarea sistemului medical sau măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant. 

 „În România, există o nevoie acută de actualizare și validare a bazelor de date privind starea de sănătate a populației pentru o mai bună gestionare a resurselor. De asemenea, este esențială dezvoltarea unor mecanisme de evaluare și acreditare pentru unitățile sanitare, în scopul asigurării unei îngrijiri medicale de calitate”, spune doctorul.

Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie bine formați în managementul calității și al riscurilor clinice pentru a asigura siguranța pacienților. Este necesară, de asemenea, o corelare strânsă între aspectele financiare și cele medicale ale sistemului de sănătate, adaptând serviciile la nevoile reale ale pacienților și promovând bunele practici în medicină.

Importanța prevenției și a reducerii riscurilor

„Prevenția și reducerea riscurilor ar trebui să constituie un pilon central al politicilor publice de sănătate din România, fiind esențiale pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației și pentru controlul costurilor asociate îngrijirii medicale”, consideră fostul Director General Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Aceste politici ar trebui să acopere nu doar aspectele medicale, ci și cele comportamentale, sociale și economice. Dr. Vasile Cepoi subliniază că prevenția primară trebuie să se axeze pe promovarea unui stil de viață sănătos, prin încurajarea activității fizice, adoptarea unei diete echilibrate și eliminarea fumatului și a consumului excesiv de alcool. Fiecare individ are obiceiuri și comportamente care pot prezenta riscuri pentru sănătate, iar abordarea acestor riscuri în mod constructiv este esențială. De exemplu, în cazul fumatului, o tranziție graduală către alternative mai puțin nocive poate fi mai eficientă decât încetarea bruscă. În ceea ce privește alimentația, este important să reducem consumul de alimente nesănătoase și să le înlocuim cu alternative mai sănătoase. Pe de altă parte, prevenția secundară, prin screening și diagnosticare precoce, poate contribui la identificarea timpurie a bolilor și factorilor de risc, facilitând intervențiile rapide care pot preveni progresia bolilor, mai ales în cazul bolilor cronice precum diabetul și bolile cardiovasculare. Nu în ultimul rând, prevenția terțiară ar trebui să se concentreze pe managementul eficient al bolilor, pentru a preveni complicațiile și a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor deja afectate de afecțiuni.

Politici publice echilibrate și atente la caracteristicile comportamentale

Politica publică ar trebui să reprezinte o combinație coerentă de educație, prevenție, încurajarea unui stil de viață sănătos și măsuri legislative bine concepute. Aceste măsuri trebuie să fie echilibrate și să aibă o bază solidă pentru a fi acceptate de către public. „Este foarte important să ne asigurăm că alternativele sănătoase sunt accesibile și atractive, pentru a încuraja alegerile pozitive. Această abordare integrată va contribui la menținerea unui echilibru între respectarea libertății individuale și protejarea sănătății publice, promovând un impact pozitiv și durabil asupra stării de sănătate a populației din România”, este de părere Dr. Vasile Cepoi.

Conform teoriei economiei comportamentale, adoptarea unui stil de viață sănătos poate fi dificilă datorită tendințelor comportamentale umane universale.  O trăsătură centrală în acest sens este preferința pentru satisfacția imediată, care deseori primează în fața conștientizării beneficiilor pe termen lung ale unui comportament sănătos. Asta înseamnă că oamenii sunt mai inclinați să aleagă opțiuni care oferă satisfacție rapidă, cum ar fi consumul de alimente nesănătoase, fumatul sau alcoolul, chiar dacă acestea pot avea consecințe negative pe termen lung pentru sănătatea lor. Din acest motiv, implicarea producătorilor de produse asociate cu comportamente nesănătoase este vitală. Aceasta poate implica solicitarea ca acești producători să reformuleze produsele pentru a le face mai puțin nocive sau să colaboreze în promovarea alternativelor mai sănătoase. De asemenea, aceștia ar putea participa la campanii de educație și informare despre modalitățile de a alege produse la fel de satisfăcătoare, dar mai puțin nocive pentru sănătate.

Dr. Vasilei Cepoi este de părere că se impune „o strategie care ia în considerare caracteristicile comportamentale umane și care implică un spectru larg de actori, inclusiv producători și instituții publice. Astfel, se poate crește eficacitatea programelor de prevenție și reducere a riscurilor pentru sănătate în România. În plus, atunci când se dezvoltă și se implementează politicile publice de sănătate, este esențial să se țină cont de aceste caracteristici comportamentale pentru a crește receptivitatea populației și, implicit, pentru a obține rezultatele dorite.”

Pentru a facilita adoptarea conceptului de reducere a riscurilor în rândul populației din România, este esențială o abordare multidimensională.

Aceasta poate implica educație și conștientizare, accentuând importanța informării publicului prin campanii publice, utilizând eficient mass-media și rețelele sociale.

O componentă vitală este asigurarea accesului ușor la servicii de sănătate de calitate, inclusiv programe de screening, consiliere și suport continuu pentru un stil de viață sănătos.

”Implicarea comunităților locale în programele de reducere a riscurilor, prin intermediul liderilor locali și organizațiilor non-profit, poate întări legăturile comunitare și crește acceptarea și suportul individului ” concluzionează dr. Vasile Cepoi.

În 2012 a fost desemnat secretar de stat în Ministerul Sănătății. În mai 2012 a devenit ministru al Sănătății, apoi, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului Victor Ponta. Din 2014 a devenit președinte al Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, devenită Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate. În 2020 a revenit pe postul de director al DSP Iași, iar de la începutul anului 2023 lucrează ca medic la Institul Regional de Oncologie Iași. A participat și a organizat numeroase conferinţe pe tema calităţii în sistemul de sănătate și a siguranţei pacientului.