Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată, anual la 4 februarie

Iniţiativa are drept scop sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022 s-au înregistrat peste 20 de milioane de cazuri noi de cancer și 9,7 milioane de decese asociate cu această boală. Este alarmant faptul că aproximativ una din cinci persoane dezvoltă cancer, iar unul din nouă bărbați și una din douăsprezece femei mor din cauza acestei afecțiuni.

Într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, al cărui parcurs de implementare în perioada 2021-2025 a fost publicat.

O inițiativă emblematică din cadrul Planului European de Combatere a Cancerului este Registrul European al inegalităților în domeniul cancerului ce oferă date solide și de înaltă calitate cu privire la prevenirea cancerului și la îngrijirea pacienților oncologici, care permit identificarea tendințelor din statele membre și din regiuni, precum și a disparităților și inegalităților dintre acestea. Profilele de țară privind cancerul au fost lansate în cadrul Conferinței ” Echitate, Excelență și Inovație – îngrijire modernă pentru toți” organizată de Președinția Suediei la Consiliul Europei împreună cu Comisia Europeană.

Institutul Național de Sănătate Publică se alătură efortului global de combatere a cancerului, militând pentru solidaritate cu toți semenii diagnosticați cu cancer și familiile acestora pentru a elimina inegalitățile de acces la servicii de sănătate de egală calitate și siguranță.

Raportul privind inegalitățile în cancer este oglinda de moment a ceea ce s-a realizat în Uniunea Europeană, dar și în fiecare dintre statele membre în domeniul prevenției și îngrijirii cancerului. În ceea ce privește raportul de țară pentru România, acesta este o analiză de situație care ar trebui să ghideze atât politicile de sănătate și în egală măsură, direcționarea resurselor către acele regiuni, grupuri de populație care sunt cele mai lipsite de acces la servicii preventive și curative de calitate și sigure.

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE, arată profilul de țară privind cancerul – România 2023, publicat pe 1 februarie 2023 (https://www.oecd-ilibrary.org/…/profil-de-tara-privind…)

Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori față de media de 247) și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000 (cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).

Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalența factorilor de risc pentru cancer.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE.

Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

„Anual, în Europa, sunt diagnosticate 2,7 milioane de cazuri de cancer. În acest an vom aloca aproape 120 milioane de euro pentru proiecte noi de combatere a cancerului. Printre ariile de investiții se numără accesul la medicină personalizată, îmbunătățirea protecției față de cancerele prevenibile prin rate crescute de vaccinare împotriva HPV și hepatitei, integrarea tehnologiilor digitale în îngrijirea și tratamentul cancerului”, a anunțat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

pentru a eradica cancerul cervical și alte tipuri de cancere provocate de virusuri, am prezentat o nouă recomandare pentru cancerele prevenibile prin vaccinare contra HPV și hepatita B, adăugând o nouă acțiune emblematică pilonului de prevenție.

Până în 2025, se va realiza prima rețea europeană a centrelor comprehensive de cancer, pentru a îmbunătăți accesul la îngrijiri de înaltă calitate. A fost lansată prima colaborare UE-SUA în domeniu oncologic, unind Planul European de Combatere a Cancerului și ințiativa americană Cancer Moonshot.

”Toate aceste acțiuni înseamnă peste 450 de factori de decizie care vor colabora în proiecte comune. Aproape 600 de milioane euro din EU4Health au fost programate pentru a îmbunătăți tratamentul și îngrijirea cancerului. Programele de formare vor fi extinse la 100 de centre de cancer în cel puțin 15 state membre în anul următor. Și peste 200.000 de imagini sunt disponibile pentru profesioniștii din domeniul sănătății în platforma Cancer Image Europe, astfel încât aceștia să poată dezvolta diagnostice, tratamente și instrumente de îngrijire mai precise”, a afirmat și Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.

România alocă cei mai puțini bani pentru îngrijirea cancerului pe cap de locuitor și are cele mai slabe rate de screening și de supraviețuire pentru anumite tipuri de cancer

În 2022 au fost detectate 2,7 milioane cazuri noi de cancer și 1,3 milioane de decese din cauza acestei boli.

Până în 2040, este de așteptat ca evoluțiile demografice și îmbătrânirea populației să crească numărul de cazuri noi cu 18% și numărul de decese cu 29% în UE.

Un nou raport EFPIA aartă că riscul de a dezvolta un cancer și șansele de a supraviețui acestei boli sunt determinate de locul în care trăiește persoana bolnavă.

Raportul, realizat de Institutul Suedez pentru Economia Sănătății (IHE) la solicitarea Platformei de Oncologie EFPIA, constată inegalități profunde în accesul la prevenire și screening, testarea biomarkerilor și tratamente inovatoare și în calitatea vieții pentru supraviețuitorii cancerului. Raportul subliniază rolul critic al utilizării eficiente a bugetelor de asistență medicală în furnizarea de îngrijiri de înaltă calitate pentru a aborda inegalitățile în ceea ce privește rezultatele pacienților. Acesta identifică mai multe motive des întâlnite pentru inegalități, inclusiv prioritizarea politică a îngrijirii cancerului, cheltuielile cu sănătatea, disponibilitatea infrastructurii de sprijin și a profesioniștilor medicali, neactualizarea ghidurilor clinice, distanța geografică față de unitățile de sănătate și alfabetizarea în sănătate a publicului și a pacienților.

Diferențele de cheltuieli: țara cu cele mai mici cheltuieli pentru cancer- România (70 EUR pe cap de locuitor), a cheltuit un sfert din suma alocată de țara cu cele mai mari cheltuieli – Luxemburg (294 EUR), ajustată pentru diferențele de preț.

Rezultatele pacienților variază: pentru cancerul de colon, ratele de supraviețuire pe cinci ani variază de la 50% în țările cu performanțe slabe (Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria, Polonia) la 70% în cele mai performante (Germania, Finlanda, Suedia, Belgia, Cipru).

Prevenție: Doar Portugalia atinge obiectivul Planului European de Combatere a Cancerului de a vaccina 90% dintre fete împotriva HPV. Două țări încă nu rambursează integral vaccinarea HPV pentru băieți.

Screening: Ratele de screening pentru cancerul colorectal variază de la 5% (Cipru, Bulgaria, România) la 76% (Danemarca).

Biomarkeri: Accesul la testarea de secvențiere de generație următoare (NGS) este scăzut în întreaga UE; pacienții din țările est-europene au cel mai scăzut acces.

Tratament: Aproximativ 1 din 2 pacienți cu cancer pulmonar fără celule mici în stadiu avansat din Finlanda, Polonia sau România primesc medicamente pentru cancer conform ghidurilor europene, deși medicamentele sunt rambursate. În Belgia și Portugalia accesul este pentru aproape 8 din 10 pacienți.

Sprijinirea supraviețuitorilor: Doar opt state membre (Franța, Belgia, Cipru, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România și Spania) au adoptat legislație cu privire la „dreptul de a fi uitat”, impactând accesul la produse financiare pentru supraviețuitorii de cancer.

Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de screening și asigurarea continuității serviciilor. Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces. În egală măsură, se va milita, pentru ca prevenția să primescă atenția cuvenită, pe măsura importanței sale. Prevenția reprezintă intervenția de sănătate publică cel mai cost-eficientă și sustenabilă pe termen lung de control al cancerului.

Codului European de Luptă contra Cancerului, cuprinde un set de 12 recomandări prin care, fiecare dintre cetățeni își poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional poate evita peste 40% din cancere.