Ample evenimente cultural -patriotice în Pasul Vâlcan

Duminică 19 august, sus în Pasul Vâlcan,  va avea loc tradiționala întîlnire cu istoria, evenimentul fiind organziat de Primăria municipiului Vulcan, Comexim Lupeni, Asociația Rezerviștilor și culturl Eroilor Regina Maria și alții.

Pentru a sărbători unitatea în spirit și în fapt a poporului român, nu putea fi ales un loc mai bun, decât Pasul Vâlcan, care face legătura dintre Oltenia și Transilvania

Pasul Vâlcan se situează între cele 11 trecători existente  în Carpați și care fac legătura dintre  TRANSILVANIA  și zona submontantă a OLTENIEI  și are o istoie milenară. Hadrian Daicoviciu ne spunea că  în anul 102, în timpul primului război daco roman ”Lusius Quietus, căpetenia maură intrată în slujba romanilor și ajunsă la mari demnități pe vremea lui Traian, atacase în fruntea călăreților săi, pătrunzâd prin Transilvania fie prin Pasul Turnu Roșu, fie prin Pasul Vâlcan”.

Pe vremea geto dacilor comunicația se făcea prin trecătoare Surducului, pe malul Jiului  aceștia au tăiat în coasta stâncilor un drum practicabil care este vizibil și astăzi. Cercetările arheologice în 1858 au găsit 45 de monede de bronz din vremea lui Augustus și o statuie de bronz reprezentând pe Ares – zeul războiului.

De-a lungul timpului Pasul Vâlcan a devenit „ drumul poștalioanelor”,  care venind dispre Hațeg, trece de la Crividia prin Pasul Dealul Babii, ajunge la Vulcan, și de acolo, urcă în Pas Vâlcan, acolo unde era vama și poșta de schimb a cailor. Se ajungea la ADLER –  la altitudinea de 1621 m și de aici, drumul coboraspre Gorj, prin cătunul Buliga și Vama Veche, la Schela și Tg. Jiu.

Însuși Împăratul Iosef al II – lea spunea despre Pasul Vâlcan ”Drumul se parcurge greu, Valea Jiului maghiar ca și a Jiului valah, este o vale frumoasă, presărată cu case răsfirate și aici se practică creșterea vitelor. Partea maghiară este așezată pe stânga, cealaltă pe dreapta, ambele sunt străbătute de două râuri mici, care se numesc Jiuri, care apoi,  se unesc și curg în jos, în Valahia”.

Se spune că turcii au atacat VALEA JIULUI în anul 1782, în 1778  generalul Laudon ridicase redute de apărare în zona Pasului Vâlcan și a dat foc unui deal cu cărbuni ca să-i sperie pe turci, focul arzând  mai bine de 14 ani. România își  va îndeplini  angajamentul asumat prin semnarea Tratatului de alianță cu ANTANTA  și, în noaptea de 14/ 27/28 august 1916 armata română atacă pe frontiera cu Austro- Ungaria, pătrunzând în Transilvania prin 18 puncte. În 29 august 1916   trupele române intrau în Brașov și în orașul Petroșani. Avangarda românească va trece prin Pasul Merișorși va ocupa satele Baru Mare și Mic, de pe Valea Streiulu, la 10 septembrie intrând în contact cu patrule germane din Divizia 187 Prusiană și corpul Alpin Bavarez. În octombrie 1916 în Pasul Merișor se dă o luptă grea și acesta ajunge în mâna inamicului.

Pentru a evita încercuirea de la Muntele Tulișa, se dă ordin de evacuare a orașului Petroșani și retragerea pe vechile aliniamente de pe graniță, ceea ce face ca în data de  20 septembrie 1916, trupele germane să intre în Petroșani. Ofensiva va continua și inamicul va ocupa piscurile cele mai înalte precum Pasul Vâlcan, trecătoarea Buliga și Defileul Jiului.

După lupte grele, cu mari pierderi de vieți omenești,  de o parte și de alta a frontului, până la 2 octombrie 1916, trupele românești se retrag pe crestele de la frontieră.  Realizarea ”Pantheonului din Pasul Vâlcan” se înscrie într-un curs care a început imediat după încheierea primului război mondial, acela al preocupării autotităților civile și militare,  acomunităților de a aduce prinosul de recunoștință celor care au luptat, prin jertfa supremă, în confruntările militare 1916-1919, la sfârșitul cărora se naște ROMÂNIA MARE.

Pe platoul aflat la 1621 m altitudine  ne-a întâmpinat un ansamblu monumental, având la mijloc CRUCEA RĂSTIGNIRII LUI ISUS CRISTOS  care este flancată în dreapta și stânga de busturile  personalităților  care au participat  direct la luptele din VALEA JIULUI  sau au fost implicate în evenimentele din anii războiului de reîntregire a României: generalii  Dumitru Cocorăscu și Ion Culcer, Regele Ferdinand I, Regina Maria, locotenent Gheorghe Tătărăscu, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, generalul Ioan Dragalina și sublocotenentul Emil Popovici.

Toate busturile sunt realizate la inițiativa filantropului VĂII JIULUI Emil Părău, de sculptorul prof. Teodosie Cuciuc  și au fost dezvelite în anul 2016.

În anul 2019 complexul  a fost întregit cu un sarcofag din marmură neagră  pe placa tombală fiind gravat mesajul: ”GLORIE EROILOR NEAMULUI. ÎNTRU CINSTIREA OȘTAȘILOR DIN VECHIUL REGAT PENTRU NEUITATELE PILDE ALE IUBIRII DE NEAM ȘI ȚARĂ, PENTRU CEI DE AZI ȘI VIITOR. ARDEALUL VI SE ÎNCHINĂ!” 

”Este de datoria noastră, ca odată pe an să le fim şi noi recunoscători, să ne cinstim eroii, pentru ca noi să trăim liberi. ”, a  transmis  filantropul  Văii Jiului Emil Ilie Părău.

Patriotismul, dragostea faţă de ţară, credință, istorie, de familie şi membrii săi, sfaturile părinteşti, cinstea şi dreptatea au fost pentru mulţi dintre eroii României,  valori fundamentale,  care au  dus continuitatea neamului nostrum,  pe aceste meleaguri.