Cel de-al doilea pachet de schimbări propus de guvernul Bolojan va fi adoptat tot prin răspundere guvernamentală

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a lansat în transparență decizională proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul are ca obiectiv declarat creșterea capacității financiare a UAT-urilor și reducerea cheltuielilor, prin reorganizarea administrației și aplicarea unor măsuri fiscal-bugetare care să contribuie la încadrarea României în ținta de deficit bugetar. Concret, în spatele acestui obiectiv general se află măsuri ce pot afecta direct structurile din administrația centrală și locală.

Președintele Nicușor  Dan a confirmat intenția inițială a premierului Bolojan de a angaja răspunderea Guvernului pentru al doilea pachet de schimbări financiare. Angajarea răspunderii era sub semnul întrebării din cauza disensiunilor cu PSD.

Pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local o altă măsură propusă este aceea ca începând cu 1 ianuarie 2026 ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice pot prelua integral sau parțial exercitarea atribuțiilor compartimentelor suport de la ordonatorii secundari de credite și de la ordonatorii terțiari de credite, după caz, aflați în subordinea sau coordonarea acestora.

Modificările și completările Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare vizează:

a) Se stabilește că pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.

b) se reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.

În plus, se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.

În esență, aceste modificări urmăresc să clarifice modul de calcul al impozitului pentru construcții, încurajând respectarea legii și oferind o metodă clară de stabilire a impozitului pentru lucrările ilegale, precum și o penalizare pentru acestea.

Proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.

se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:

a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;

b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;

c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean.

În domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap, se propune ca asistentul personal să încheie contract individual de muncă cu agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită, în continuare, agenție teritorială, în care se află domiciliul sau reședința  persoanei cu handicap grav. Totodată, se propune ca măsură tranzitorie ca asistenții personali care au un contract individual de muncă, valabil, cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav să fie preluați de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale/Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Corelativ se propune ca salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal pentru persoana cu handicap grav să se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, iar plata să se realizeze prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale.

Totodată, sunt introduse reguli pentru executarea silită a indemnizației asistentului personal al persoanei cu handicap grav, începând cu luna ianuarie 2026. Astfel, din 2026 indemnizația poate fi urmărită silit pentru plata impozitelor și taxelor locale datorate titularilor.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2026, se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale.

Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate din aceste venituri, pe baza titlurilor executorii transmise de organele fiscale locale la anumite termene stabilite, și le vor vira în conturile bugetelor locale în termen de 10 zile lucrătoare. Reținerile se aplică asupra sumei după deducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și alte drepturi, conform legislației în vigoare. Dacă beneficiarii obțin certificate de atestare fiscală care confirmă stingerea obligațiilor fiscale, organele fiscale locale trebuie să oprească executarea silită.

Se propune eliminarea presiunilor asupra bugetelor locale, prin transferarea unor obligații către Ministerul Apărării Naționale, după cum urmează: 

      a) să achite contravaloarea serviciilor pentru care consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale;

      b) să achite contravaloarea facturilor pentru care autorităţile administraţiei publice locale au încheiat contracte de furnizare/prestare de servicii de energie electrică, termică, alimentare cu apă, canalizare, salubritate, televiziune, radio, telefonie, telefax, poştă, fax aferente centrelor militare din raza lor teritorială;

      c) să suporte cheltuielile de reparaţii, inclusiv reparaţiile capitale, întreţinere şi amenajare a localurilor centrelor militare zonale, judeţene şi de sector;

      d) să achite cheltuielile de modernizare a patrimoniului centrelor militare, cele pentru achiziţionarea de carburanţi-lubrifianţi şi pentru paza localurilor centrelor militare;

      e) să asigure plata personalului din afara centrelor militare care desfăşoară activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.

 Modificarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului aduce clarificări privind sumele reprezentând redevenţe rezultate din contractele de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă.

 Astfel, acestea trebuie declarate și plătite trimestrial, până pe 25 a lunii următoare fiecărui trimestru, conform prevederilor legale din Codul administrativ.

 Eliminarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole prevăzute în Legea nr. 566/2004 din următoarele considerente:

– alinierea la politicile fiscale generale. Astfel, se dorește să se uniformizeze tratamentul fiscal pentru toate entitățile economice, reducând diferențele și evitând situațiile în care anumite cooperative beneficiază de scutiri sau derogări speciale.

– eficiența colectării taxelor. Eliminarea facilităților fiscale este motivată de dorința de a crește veniturile la bugetul de stat, asigurând o colectare mai echitabilă și eficientă a impozitelor.

– reformarea politicii agricole. În contextul unor reforme sau schimbări în sectorul agricol, autoritățile pot decide să reducă facilitățile fiscale pentru a încuraja modernizarea, competitivitatea și transparența în sectorul agricol.

    Se propune abrogarea alineatul (5) al art. 29 din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare deoarece această prevedere restricționează accesul operatorilor/operatorilor regionali la piața serviciilor comunitare de utilități publice, cu efecte negative asupra mediului concurențial, asupra activității operatorilor economici și implicit, asupra calității serviciilor publice.

Măsurile propuse de Guvern:

Evaluare anuală obligatorie pe bază de competențe pentru toți funcționarii publici, inclusiv înalți funcționari și conducători de instituții.

Evaluare multianuală (3 ani pentru înalții funcționari, 5 ani pentru funcțiile de conducere „sensibile”), suplimentară evaluării anuale, cu efecte directe asupra menținerii în funcție.

Mobilitate prin rotație – obligatorie la finalul mandatului pentru funcțiile de conducere considerate „sensibile” și pentru înalții funcționari; voluntară pentru alții, dar cu limitări.

Posibile reduceri de posturi – peste 6.000 de posturi de la cabinetele demnitarilor vor fi desființate; descentralizarea poate aduce reorganizări și scăderi de personal și în alte structuri.

Funcții publice cu timp parțial – posibilitatea transformării unor posturi în jumătate de normă, cu impact direct asupra veniturilor.

Transfer de competențe și personal – odată cu descentralizarea, posturile transferate sunt exceptate temporar de la calculul plafonului de cheltuieli cu personalul (până la 31 decembrie a anului următor transferului).

Plan de management obligatoriu pentru funcțiile de conducere, cu obiective măsurabile care vor sta la baza evaluărilor și a deciziilor de reînnoire a mandatului.

Eliberarea din funcție pentru calificativ „insuficient” la evaluările multianuale, cu mențiunea clară de „incompetență profesională”.