Centre cu servicii de zi pentru persoanele vârstnice mai multe în țară

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este responsabil de implementarea și gestionarea unor proiecte/programe de investiții și reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, printre care și componenta Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice, în cadrul căreia, ministerul își propune realizarea unor investiții ce vizează punerea în funcțiune a unei rețele de centre de servicii de zi, care vor oferi asistență socială și servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puțin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru.

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Pilonul V Sănătate, Reziliență economică, socială și instituțională, Componenta 13: Reforme Sociale, este prevăzută Reforma serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice, precum și investiția în crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de realibilitare pentru persoanele vârstnice dependente.

Conform Studiului de fundamentare pentru elaborarea Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă 2023-2030, numărul persoanelor vârstnice din România estimate ca având nevoie de îngrijire de lungă durată depășește 2.200.000 persoane (59% din numărul persoanelor de 65+ ani). ”Estimăm că 6,6% din populația vârstnică ar beneficia de ÎLD formală, dacă serviciile ar fi extinse pentru a acoperi toate localitățile, menținând în același timp regulile actuale de eligibilitate.  Cifra crește la 41,3% atunci când includem persoanele cu nevoi minore și majore care primesc în prezent îngrijire informală sau nu primesc nicio îngrijire. În cele din urmă, cifra crește la 58,5%, dacă îi includem și pe cei cu nevoi grave,  care primesc îngrijire informală sau nu primesc nicio îngrijire.”

Implementarea măsurilor prevăzute de prezentul proiect de hotărâre de Guvern va conduce la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vârstnice la asistență socială, asistență medicală, locuire, viață demnă și independentă, participare la viața socială.

 Dreptul la asistență socială este prevăzut la art.47 din Constituția României.

Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (2010/C 83/02) prevede faptul că Uniunea Europeană recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială, recunoaște și respectă dreptul de acces la serviciile sociale care acordă protecție în caz de bătrânețe.

Persoanele în vârstă se confruntă în continuare cu rate ridicate ale șomajului, cu riscuri crescute de discriminare și izolare și cu inegalități în accesul la venituri decente, ceea ce îngreunează îmbătrânirea activă.

 Întrucât rata de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă din UE se află în continuare sub medie, sunt necesare măsuri de adaptare a locurilor de muncă, de formare și de promovare a ocupării forței de muncă până la vârsta oficială de pensionare.

UE a înregistrat, de asemenea, progrese în adoptarea politicilor de sprijinire a prevenirii excluderii persoanelor în vârstă și de promovare a implicării acestora ca parte a structurii producției; cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.

Deși drepturile persoanelor în vârstă au fost abordate printr-o serie de politic și EESC consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție persoanelor vârstnice dependente cu nevoi de îngrijire pe termen lung și acest lucru ar trebui integrat în elaborarea politicilor UE, având în vedere tranziția demografică.

Persoanele active din punct de vedere economic se confruntă cu o sarcină tot mai mare a îngrijirii informale a persoanelor în vârstă, în special a membrilor familiei, ceea ce le limitează posibilitatea de a-și păstra locurile de muncă. Acest lucru este valabil în special pentru femei, care își asumă, în general, această responsabilitate mai des decât bărbații, în timp ce disponibilitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung variază semnificativ de la un stat membru la altul.

UE se confruntă cu o scădere a incidenței bolilor acute în comparație cu cea a bolilor cronice, inclusiv „bolile civilizației”, precum demența și bolile mintale care necesită tratament pe termen lung și uneori foarte costisitor. Acest proces este legat și de condițiile de muncă nesănătoase, de alimentația nesănătoasă și de stilul de viață individual, atât în cazul generațiilor mai tinere, cât și al celor mai în vârstă, și de singurătate.

Prin urmare, EESC își reiterează sprijinul pentru recomandările Comisiei Europene privind combaterea singurătății, menite să garanteze că serviciile de sănătate mintală sunt ușor de utilizat de toate generațiile, și solicită o strategie a UE pentru sănătate mintală care să abordeze preocupările privind sănătatea mintală de la o generație la alta și agravarea crizei de sănătate mintală în rândul tinerilor.