Combaterea traficului de minori cu sprijinul guvernului SUA

Zilele trecute a fost aprobat Parteneriatul Cadru privind Protecția Copilului (CPCP), încheiat între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, care se va derula în următorii cinci ani și va fi semnat în data de 16 septembrie. Este un document bilateral de importanță strategică, la care s-a ajuns datorită eforturilor și colaborării strânse între autoritătățile de la București și partenerii americani.

România rămâne, în principal, o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, din cauza unor condiții de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață (push factors). În contextul progresului economic al României și al deschiderii pieței muncii către state non-UE, există premisele transformării României și într-o țară de destinație pentru victimele provenite din rândul migranților pentru muncă.

În cazul traficului transfrontalier, majoritatea victimelor de cetățenie română sunt recrutate în țară, pentru ca mai departe exploatarea să aibă loc pe teritoriul altor state, în special acolo unde există cerere pentru forță de muncă ieftină, pentru servicii sexuale sau unde există o acceptanță socială/toleranță a faptelor de cerșetorie, creându-se astfel premisele victimizării (pull factors).

În cazul traficului intern, victimele sunt recrutate din localitățile de origine și ulterior exploatate în orașe mai mari ale țării. În anul 2023, ponderea victimelor exploatate pe teritoriul României a ajuns la 72% din totalul victimelor identificate, iar exploatarea prin pornografie infantilă sau cu utilizarea mijloacelor tehnologice, inclusiv rețele sociale, este în continuă creștere, cu 21% din total. Interesul infracțional din sfera traficului de persoane a rămas orientat preponderent către exploatarea persoanelor de gen feminin, în special a celor minore, marea majoritate în domeniul prostituției și pornografiei. 77% din victimele identificate sunt de gen feminin, proporția minorelor (40% din total) depășind, anul acesta, pe cea a femeilor adulte (37% din total).

Asistența oferită presupune granturi în valoare de aproximativ zece  milioane de dolari pentru consolidarea politicilor împotriva acestui fenomen și implementarea, în acest context, a obiectivelor și a activităților convenite între cele două Guverne.

Fondurile sunt acordate organizațiilor non-profit și non-guvernamentale, organizațiilor publice internaționale, instituțiilor de studii superioare și entităților economice care vor fi selectate de către Departamentul de Stat al SUA și care vor coopera cu instituțiile publice române în acest demers.

”Parteneriatul reprezintă un angajament ferm, dezvoltat în comun cu Statele Unite, în domeniul prevenirii și combateri traficului de minori și al acordării de îngrijire și asistență integrată în ceea ce privește trauma minorilor victime ale acestor infracțiuni.

Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023-2027 și Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024-2028 au stat la baza deciziei de cooperare în această direcție, România având potențial să devină lider regional în combaterea traficului de minori și a protecției drepturilor copilului”a transmis ministrul Natalia Intotero.

Decizia selectării României de a deveni parte la CPCP a fost comunicată de către Președintele Comitetului de Coordonare în cadrul celei de-a 4-a reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane, desfășurate la data de 23 mai 2024, bugetul care ar urma să fie alocat fiind în valoare de peste 10 milioane USD.

Parteneriatul se va derula pe o perioada de cinci ani și este structurat pe patru obiective respectiv: prevenire, protecție, urmărire penală și cooperare între autoritățile guvernamentale și societatea civilă. Implicarea Guvernului României în acest proiect a fost analizată la nivelul Comitetului Interministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane, obiectivele identificate în acord cu prevederile Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane 2024 – 2028 și reflectând inițiative cu impact major în lupta împotriva traficului de minori fiind următoarele:  crearea unui Centru de Excelență pentru Siguranța Digitală a Copilului în cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție;  crearea unui Centru Național de Combatere a Abuzurilor și Exploatării Sexuale a Minorilor în Mediul Online la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române/Ministerul Afacerilor Interne.

Apoi creșterea gradului de conștientizare, sensibilizare și informare privind traficul de minori și pornografia infantilă, inclusiv pentru îmbunătățirea identificării pro-active și consolidarea instruirii de specialitate a celor care intră în contact cu potențialele victime-minori.

Centrul de Excelență pentru Siguranța Digitală a Copilului ce va fi creat în cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție va asigura: realizarea demersurilor necesare înlăturării materialelor cu conținut dăunător din mediul online care, prin natura sa, poate aduce prejudicii grave protecției drepturilor copilului, pe baza unui mecanism de „notificare și acțiune”.

 Deși obiectul Parteneriatului este protecția copilului, în limba română a fost folosit termenul de minor , întrucât în termeni juridici, un minor este definit ca o persoană care nu a atins încă vârsta majoratului, care variază în funcție de țară, dar care este adesea de 18 ani, inclusiv în România.

 Pe de altă parte, un copil este considerat în general o persoană aflată în primele faze ale vieții, de obicei înainte de pubertate.

Termenul “copil” se concentrează mai degrabă pe stadiul de dezvoltare personala decât pe drepturi sau restricții juridice. Totodată, art. 374 cp prin care este incriminată și pedepsită infracțiunea de pornografie infantilă utilizează termenul de minor, nu copil.

Mai mult, în textul Parteneriatului este definit minorul ca fiind persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani. 

Colaborarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniul gestionării datelor în mediul online sau, după caz, intervenției în vederea protejării copiilor, în toate situațiile care îi vor fi raportate ca având un conținut dăunător, în mediul online și  identificarea nevoilor de formare a profesioniștilor din domeniul protecției copilului, asigurând ulterior, singur sau în parteneriat cu alți actori instituționali formarea personalului din cadrul DGASPC pe teme ce vizează abuzul, neglijarea sau exploatarea copiilor, inclusiv diferitele forme de abuz în mediul online.

Centrul va fi dotat cu infrastructură și se va asigura personal specializat pentru a putea primi sesizări privind elemente cu conținut dăunător în mediul online, care vor fi evaluate pe baza unul algoritm privind combaterea acestui tip de conținut, asigurând instrumentarea ulterioară și colaborarea interinstituțională în vederea eliminării acestuia. Centrul Național de Combatere a Abuzurilor și Exploatării Sexuale a Minorilor în Mediul Online ce ar urma să fie creat la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române/Ministerul Afacerilor Interne va avea ca obiectiv dezvoltarea unei infrastructuri coerente și eficiente pentru combaterea pornografiei infantile prin sisteme informatice, contribuind la atingerea obiectivelor strategice naționale și europene în acest domeniu critic.

Activitățile pe care Centrul le va desfășura se vor concentra, în principal, pe:  realizarea unei analize eficiente a rapoartelor organizației americane NCMEC (National Center for Missing and Exploited Children) la nivel central (structurile teritoriale vor fi astfel degrevate de această sarcină sporind astfel capacitatea lor operativă și investigativă),  sesizarea rapidă și materializarea informațiilor din rapoartele NCMEC în dosare penale pentru identificarea și arestarea persoanelor responsabile, precum și pentru salvarea victimelor minore, intensificarea activităților de cooperare internațională atât la nivel operațional, context în care sunt obținute date importante cu privire la posibile victime din România, dar și la nivel strategic pentru a implica unitatea în proiectele internaționale care creează politici și totodată mijloace suplimentare de finanțare, inclusiv prin implicarea unității în Ciclul de politici EMPACT.