Capacitățile pe bază de cărbune vor dispărea

Autoritățile vor să elimine cărbunele până în 2026,  pentru că România își va dubla anul viitor capacitatea de interconectare cu țările vecine la 7 GW.

Politica energetică a Uniunii Europene are următoarele cinci obiective principale de care și România trebuie să țină seamă:

1. Diversificarea surselor de energie ale Europei, asigurând securitatea energetică prin solidaritate și cooperare între țările UE;
2. Asigurarea funcționării unei piețe interne a energiei pe deplin integrate, care să permită libera circulație a energiei prin UE printr-o infrastructură adecvată și fără bariere tehnice sau de reglementare; 3. Îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea dependenței de importurile de energie, reducerea emisiilor și stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice;
3. Decarbonizarea economiei și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu Acordul de la Paris;
4. Promovarea cercetării în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și al energiei curate și acordarea de prioritate cercetării și inovării pentru a impulsiona tranziția energetică și a îmbunătăți competitivitatea.

România consideră siguranța aprovizionării cu energie din producție internă un obiectiv primordial pentru asigurarea securității energetice naționale, cu menținerea unui mix energetic diversificat la orizontul anului 2035, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonizare a sectorului energetic, precum și de asigurarea flexibilității și adecvanței sale.

Decarbonizarea sectorului energetic reprezintă o acțiune urgentă și necesară pentru a atinge obiectivele asumate de România în domeniul energiei și schimbărilor climatice, care impune o transformare a sectorului energetic prin creșterea securității energetice, sprijinirea dezvoltării economice, incluziune socială, crearea de locuri de muncă și asigurarea unui preț al energiei echitabil și accesibil pentru consumatori.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Proiectul Transelectrica arată că în anii următorii, pe măsură ce România va trece la producția de energie cu emisii scăzutede carbon și din surse regenerabile, capacitățile pe bază de cărbune vor dispărea.

În privința centralelor convenționale, datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze.

În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi.

Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) .

Conform procedurilor şi criteriilor ENTSO-E, în Planul European pe zece ani de dezvoltare a rețelei de transport al energiei electrice – “Ten-Year Network Development Plan (TYNDP) 2022”, elaborat de ENTSO-E conform Regulamentului Comisiei Europene nr.714/2009 au fost incluse, ca și proiecte de interes european, mai multe  clustere de investiţii, care se regăsesc şi în ediția curentă a Planului de dezvoltare – perioada 2024-2033, între acestea regăsindu-se și cel care va trece prin Valea Jiului, la Paroșeni: reconductorarea axului 220kV Urechești- Tg.Jiu Nord- Paroșeni- Baru Mare- Hășdat.

”În drum spre Porțile de Fier, am făcut o oprire la Ișalnița, să le strâng mâna celor care au pus umărul la creșterea producției de energie în perioada de caniculă. Sunt adevărați eroi aici și peste tot în sistemul energetic românesc, oameni care se străduiesc zi și noapte să asigure funcționarea unor echipamente care au depășit 50-60 de ani de exploatare. De altfel, inaugurarea oficială a SE Işalniţa avut loc în prezenţa Preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle în mai 1968.

Evident că România are nevoie de cărbune și că, dacă dorește să renunțe la aceste grupuri în procesul de tranziție verde, trebuie să pună ceva în loc.

 Securitatea energetică a românilor nu este negociabilă

Așa cum am spus de multe ori public, avem nevoie de studiul de adecvanță al Transelectrica pentru a putea discuta pe baza unor cifre și argumente concrete cu Comisia Europeană. Studiul este în pregătire la nivelul Transelectrica pentru procedura de achiziție publică.

Între timp, ce putem face noi este să accelerăm investițiile. La Ișalnița este prevăzută o nouă centrală pe gaz, de 850MW, o investiție de 560 de milioane de euro, din care peste 200 de milioane îl reprezintă banii nerambursabili din Fondul pentru Modernizare. Contractul de proiectare și execuție este deja în faza de licitație publică și anticipăm semnarea contractului până la finalul acestui an, cu termen de punere în funcțiune până la sfârșitul anului 2027. Astfel, gazul românesc va produce energie sigură în bandă, cu emisii mai mici de CO2, la un preț competitiv.

 Corpul de control a demarat acțiunea pentru incidentul de la cariera Pinoasa-Rovinari. Aștept concluziile și am solicitat conducerii societății să ia cele mai dure măsuri , pentru a evita astfel de situații pe viitor.

 Și o veste bună de la Rovinari: foarte curând vor începe probele la grupul V, o investiție pe care o așteptăm de aproape un deceniu și pe care ne dorim să o finalizăm în luna septembrie. Cei peste 300MW modernizați ne vor fi de mare ajutor la iarnă și în anii următori” a transmis astăzi ministrul Sebastian Burduja.