{"id":4586,"date":"2025-08-05T07:55:27","date_gmt":"2025-08-05T07:55:27","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=4586"},"modified":"2025-08-05T07:55:27","modified_gmt":"2025-08-05T07:55:27","slug":"telecabina-de-la-cetatea-deva-este-din-nou-functionala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2025\/08\/05\/telecabina-de-la-cetatea-deva-este-din-nou-functionala\/","title":{"rendered":"Telecabina de la Cetatea Deva este din nou func\u021bional\u0103!"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

Prim\u0103ria Municipiului Deva anun\u021b\u0103 c\u0103, \u00eencep\u00e2nd de ast\u0103zi, 5 august 2025, telecabina care faciliteaz\u0103 accesul pe Cetatea Deva este din nou func\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201dV\u0103 invit\u0103m s\u0103 descoperi\u021bi farmecul fort\u0103re\u021bei medievale care vegheaz\u0103 municipiul Deva de secole \u2013 un simbol istoric, accesibil acum \u0219i cu telecabina,\u201d<\/em> transmite compartimentul de pres\u0103 al Prim\u0103riei municipiului Deva.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Cetatea Devei este una dintre cele mai importante fortifica\u0163ii de Ev Mediu din Transilvania \u0219i una dintre atrac\u021biile de prim rang din judetul Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Gra\u021bie pozi\u021bion\u0103rii sale pe dealul care a ajuns s\u0103-i poarte numele (Dealul Cet\u0103\u021bii) fort\u0103rea\u021ba a fost un punct strategic de ap\u0103rare pe Valea Mure\u0219ului, la grani\u021ba de ast\u0103zi dintre Transilvania \u0219i Banat, pe principala arter\u0103 de leg\u0103tur\u0103 a Rom\u00e2niei cu centrul \u0219i vestul Europei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Cu o arhitectur\u0103 \u00een spiral\u0103, caracteristic\u0103 cet\u0103\u021bilor de munte, Cetatea Devei a fost construit\u0103 \u00een secolul al XIII-lea \u0219i este atestat\u0103 documentar la 1269. Urmele \u00eens\u0103 de locuire pe co\u0219ul a ceea ce a fost c\u00e2ndva un vulcan sunt mult mai vechi. Ele dateaz\u0103 din neolitic sau epoca bronzului, urmate de fortifica\u021bii dacice, \u00eent\u0103rite de romani, dup\u0103 cucerirea Daciei, pentru ap\u0103rarea resurselor, \u00een condi\u021biile \u00een care Drumul S\u0103rii trecea chiar pe la poalele Dealului Cet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Amplasarea ei la \u00een\u0103l\u021bime a f\u0103cut-o s\u0103 fie considerat\u0103 de oamenii de arme ai vremii aproape invincibil\u0103. \u00cen plus, ea ofer\u0103 o panoram\u0103 strategic\u0103 pe mare parte din Valea Mure\u0219ului, Valea Streiului, p\u00e2n\u0103 departe, spre sud, \u00een \u021ainutul P\u0103durenilor. (…)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen 1444, Iancu de Hunedoara va primi \u00een st\u0103p\u00e2nire Cetatea Devei cu toate bog\u0103\u0163iile sale: 56 de sate \u015fi mine de aur. (…) Construc\u021bia a inclus, de-a lungul timpului, mai multe incinte sucesive, un palat cu etaj, pentru proprietarul cet\u0103\u021bii, platforme bastionare, o cistern\u0103, un \u0219ir de cazemate, turnuri, contraforturi cu burduf, curtine, por\u021bi carosabile, dar \u0219i magazia de pulbere.<\/p>\n\n\n\n

La fel ca \u0219i la cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor, \u0219i \u00een istoria Cet\u0103\u021bii Devei se constat\u0103 mai multe etape de construc\u021bie: \u00een acest caz, cinci la num\u0103r! \u00cen paralel cu lucr\u0103rile de extindere a fost elaborat \u015fi un plan de construire a unei fortifica\u021bii \u00een sistem Vauban, care viza pantele dealului cet\u0103\u0163ii, dar el r\u0103mas \u00een faza de proiect. Din 1896, Societatea de Istorie, Arheologie \u015fi \u015etiin\u0163ele Naturii din Comitatul Hunedoara a coordonat amenajarea aleilor de acces spre cetate \u0219i \u00eemp\u0103durirea Dealului Cet\u0103\u0163ii. O renovare de propor\u0163ii a avut loc \u00een anii 1950, cu ocazia c\u0103rora s-au conservat ruinele \u015fi s-a u\u0219urat accesul \u00een fort\u0103rea\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Atrage anual mii de turi\u0219ti, care \u00eei iau potecile umbroase la pas, pentru a ajunge \u00een cele mai bune puncte de observa\u021bie, acolo unde fort\u0103rea\u021ba \u00ee\u0219i deschide, generoas\u0103, panorama c\u0103tre splendida vale a Mure\u0219ului, dar \u0219i c\u0103tre Valea Streiului \u0219i, mai departe, spre \u021ainutul P\u0103durenilor.<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Devei este \u00eentr-un amplu proces de modernizare pe fonduri europene, refunc\u021bionalizarea incintei I a Cet\u0103\u021bii Deva, al\u0103turi de Incintele II \u0219i III, creeaz\u0103 premisele pentru dezvoltarea turismului cultural istoric, valorificarea tradi\u021biilor \u0219i istoriei locale, \u0219i organizarea de evenimente culturale, contribuind la impulsionarea economiei locale. Digitizarea patrimoniului aduce beneficii sociale, culturale \u0219i economice, fiind o solu\u021bie pentru prezervarea resurselor culturale \u00een arhive, biblioteci \u0219i muzee.<\/p>\n\n\n\n

 Aceasta contribuie la atragerea unui public nou, la interna\u021bionalizarea accesului la resurse \u0219i la dezvoltarea sustenabil\u0103 a culturii. Planul UE (2015-2018) pune accent pe valorificarea patrimoniului ca factor de competitivitate turistic\u0103, iar combinarea metodelor clasice de promovare cu digitizarea cre\u0219te vizibilitatea obiectivelor \u0219i atrage mai mul\u021bi turi\u0219ti, stimul\u00e2nd dezvoltarea economic\u0103 bazat\u0103 pe resurse culturale. Implementarea acestui proiect a \u00eenceput prin Programul Opera\u021bional Regional 2014 \u2013 2020, proiectul fiind ulterior etapizat \u0219i derulat prin Programul Regional Vest 2021 \u2013 2027.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prim\u0103ria Municipiului Deva anun\u021b\u0103 c\u0103, \u00eencep\u00e2nd de ast\u0103zi, 5 august 2025, telecabina care faciliteaz\u0103 accesul…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-4586","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":0,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4586"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4586\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4590,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4586\/revisions\/4590"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}