{"id":4181,"date":"2025-03-18T19:31:18","date_gmt":"2025-03-18T19:31:18","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=4181"},"modified":"2025-03-18T19:31:18","modified_gmt":"2025-03-18T19:31:18","slug":"legendara-pianista-martha-argerich-va-sustine-doua-concerte-in-cadrul-festivalului-international-george-enescu-din-acest-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2025\/03\/18\/legendara-pianista-martha-argerich-va-sustine-doua-concerte-in-cadrul-festivalului-international-george-enescu-din-acest-an\/","title":{"rendered":"Legendara pianist\u0103 Martha Argerich va sus\u021bine dou\u0103 concerte \u00een cadrul Festivalului Interna\u021bional George Enescu din acest an"},"content":{"rendered":"\n

Una dintre cele mai aclamate \u0219<\/strong>i apreciate pianiste ale lumii, Martha Argerich <\/strong>revine pe scena Festivalului Interna\u021bional George Enescu pentru dou\u0103 <\/strong>concerte de <\/strong>\u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 <\/strong>artistic<\/strong>\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Duminic\u0103, 31 august 2025<\/strong>, de la ora 19:30, Martha Argerich<\/strong> va interpreta, la Sala Mare a Palatului, Concertul nr. 1 \u00een do major pentru pian \u0219<\/strong>i orchestr<\/strong>\u0103 <\/strong>op. 15 <\/strong>de Ludwig van Beethoven<\/strong>, al\u0103turi de Orchestra Academiei Na\u021bionale Santa Cecilia din Roma<\/strong>, sub bagheta dirijorului Daniel Harding.<\/strong> Programul acestei seri este \u00eentregit de Pastorala-fantezie<\/em> de George Enescu \u0219i Simfonia nr. 2 \u00een re major op. 73 de Johannes Brahms.<\/p>\n\n\n\n

Luni, 15 septembrie 2025<\/strong>, ora 16:30, Martha Argerich<\/strong> va reveni pe scena Festivalului Enescu, de data aceasta la Ateneul Rom\u00e2n, pentru a interpreta Concertul pentru pian \u00een sol major<\/strong> de Maurice Ravel<\/strong>, sub bagheta bine-cunoscutului dirijor Charles Dutoit<\/strong>, al\u0103turi de Orchestra Filarmonic\u0103 din Monte-Carlo<\/strong>. Acesta va fi unul dintre evenimentele principale prin care Festivalul Enescu celebreaz\u0103 \u00eemplinirea a 150 de ani de la na\u0219terea marelui compozitor francez. Programul serii include \u0219i suitele Ma M\u00e8re l’Oye<\/em> \u0219i Valsuri nobile \u0219i sentimentale<\/em> M.61 de Ravel, al\u0103turi de tripticul simfonic La Mer<\/em> L. 109 din crea\u021bia lui Claude Debussy.<\/p>\n\n\n\n

Pentru Martha Argerich, pianul este a doua natur\u0103. Contopirea spiritual\u0103 cu claviatura este intrinsec\u0103, fluidul sonor pare c\u0103 izvor\u0103\u015fte din \u00eens\u0103\u015fi sufletul artistei iar mesajul este comunicat cu farmec. Sunt sentimente care au cuprins auditoriul \u00een receptarea unei versiuni suave \u015fi plutitoare, sus\u0163inute cu un tu\u015feu de geniu, a Concertului pentru pian \u015fi orchestr\u0103 nr. 1 \u00een Do major, op. 15 de Beethoven.<\/p>\n\n\n\n

Costin Popa, muzicolog<\/p>\n\n\n\n

Legendara pianist\u0103 Martha Argerich<\/strong> s-a n\u0103scut la Buenos Aires \u0219i a \u00eenceput primele lec\u021bii de pian la v\u00e2rsta de cinci ani cu Vincenzo Scaramuzza. Considerat\u0103 un copil-minune, nu a trecut mult timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 sus\u021bin\u0103 concerte \u0219i recitaluri \u00een mod regulat. \u00cen 1955, s-a mutat \u00een Europa \u0219i \u0219i-a continuat studiile la Londra, Viena \u0219i \u00een Elve\u021bia, cu Bruno Seidlhofer, Friedrich Gulda, Nikita Magaloff, Madeleine Lipatti \u0219i Stefan Askenase. \u00cen 1957 a c\u00e2\u0219tigat Concursurile de Pian de la Bolzano \u0219i Geneva, iar \u00een 1965 a urmat Concursul Interna\u021bional Chopin de la Var\u0219ovia. De atunci, este considerat\u0103 una dintre cele mai proeminente pianiste ale lumii, at\u00e2t la nivelul abilit\u0103\u021bilor artistice, c\u00e2t \u0219i ca popularitate.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

De\u0219i temperamentul s\u0103u a condus-o adesea spre capodoperele virtuoze ale secolelor XIX \u0219i XX, Martha Argerich st\u0103p\u00e2ne\u0219te un repertoriu vast, care include lucr\u0103ri de Bach, Bart\u00f3k, Beethoven \u0219i Messiaen, precum \u0219i de Chopin, Schumann, Liszt, Debussy, Ravel, Franck, Prokofiev, Stravinski, \u0218ostakovici sau Ceaikovski.<\/p>\n\n\n\n

Martha Argerich<\/strong> a \u00eenregistrat pentru EMI, Sony, Philips, Teldec \u0219i DGG, multe dintre interpret\u0103rile sale fiind difuzate la televiziuni din \u00eentreaga lume. De asemenea, a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu numeroase premii Grammy, dar \u0219i cu Premiul Gramophone pentru Artistul anului, \u00een 1999.<\/p>\n\n\n\n

Celebrul dirijor Charles Dutoit<\/strong> a primit dou\u0103 dintre cele mai mari distinc\u021bii din lumea muzical\u0103: \u00een 2017, Medalia de Aur a Royal Philharmonic Society [Societatea Filarmonic\u0103 Regal\u0103], devenind cel de-al 103-lea laureat de la \u00eenfiin\u021barea medaliei \u00een 1870, cu ocazia centenarului na\u0219terii lui Beethoven, \u0219i \u201ePremio una vita nella musica 2022\u201d din partea Teatro La Fenice din Vene\u021bia. \u00cen 2014, a primit \u201ePremiul pentru \u00eentreaga carier\u0103\u201d din partea International Classical Music Awards, iar \u00een 2017, medalia de aur a ora\u0219ului Lausanne, locul s\u0103u de na\u0219tere, iar cele peste 200 de \u00eenregistr\u0103ri ale sale i-au adus multiple premii \u0219i distinc\u021bii, inclusiv dou\u0103 premii Grammy.<\/p>\n\n\n\n

Pe c\u00e2nd avea doar 20 de ani, Charles Dutoit a fost invitat de Herbert von Karajan s\u0103 dirijeze la Opera de Stat din Viena. \u00cen continuare, a dirijat pe scenele Covent Garden, Metropolitan Opera din New York, Deutsche Oper din Berlin, Opera din Roma \u0219i Teatro Col\u00f3n din Buenos Aires.<\/p>\n\n\n\n

Charles Dutoit a fost director muzical al Orchestrei Simfonice din Montreal timp de 25 de ani, al Orchestrei Na\u021bionale a Fran\u021bei din 1991 p\u00e2n\u0103 \u00een 2001 \u0219i al Orchestrei Simfonice NHK din Tokyo din 1996 p\u00e2n\u0103 \u00een 2003, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een prezent dirijor emerit al ansamblului. Director artistic \u0219i dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii Regale din Londra \u00eentre 2009 \u0219i 2018, a fost de asemenea dirijor principal invitat al Filarmonicii din Sankt Petersburg.<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de o colaborare artistic\u0103 cu Orchestra din Philadelphia care s-a \u00eentins pe parcursul a 32 de ani \u0219i a peste 700 de concerte, a concertat frecvent cu orchestrele din Chicago, Boston, San Francisco, New York \u0219i Los Angeles \u0219i este, de asemenea, un invitat regulat pe scenele din Londra, Berlin, Paris, M\u00fcnchen, Moscova, Sydney, Beijing, Hong Kong, Shanghai \u0219i Tokyo.<\/p>\n\n\n\n

Reputatul dirijor Daniel Harding<\/strong> este directorul muzical al Orchestrei \u0219i Corului Academiei Na\u021bionale Santa Cecilia din Roma. De asemenea, Harding este directorul artistic \u0219i muzical al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Suedeze.<\/p>\n\n\n\n

A debutat \u00een 1994 la pupitrul Orchestrei Simfonice din Birmingham, ca asistent pentru Sir Simon Rattle, iar \u00een urm\u0103toarea stagiune a fost asistentul dirijorului Claudio Abbado la Orchestra Filarmonic\u0103 din Berlin. \u00cen perioada 2007-2017 a fost dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice din Londra, iar \u00eentre 2016-2019 a fost director muzical al Orchestrei din Paris.<\/p>\n\n\n\n

Harding<\/strong> a fost numit, pe via\u021b\u0103, Dirijor Laureat al Mahler Chamber Orchestra, cu care lucreaz\u0103 de mai bine de 20 de ani. Colaboreaz\u0103 constant cu cele mai importante orchestre ale lumii, printre care Filarmonicile din Viena \u0219i Berlin, Orchestra Regal\u0103 Concertgebouw, Orchestra Simfonic\u0103 a Radiodifuziunii Bavareze, Staatskapelle Dresden, London Symphony, Filarmonica della Scala, iar \u00een SUA dirijeaz\u0103 Cleveland Orchestra, Orchestrele Simfonice din Boston, Chicago \u0219i San Francisco, Orchestrele Filarmonice din Los Angeles \u0219i New York. \u00cenregistr\u0103rile sale pentru Deutsche Grammophon, Virgin EMI \u0219i BR-Klassik se bucur\u0103 de aprecieri \u00een critica de specialitate.<\/p>\n\n\n\n

La pupitrul Orchestrei \u0219i Corului Academiei Na\u021bionale Santa Cecilia din Roma, Daniel Harding a debutat cu Tosca<\/em> \u0219i Requiem<\/em>-ul de Verdi, ambele \u00eenregistrate pentru Deutsche Grammophon.<\/p>\n\n\n\n

Orchestra Academiei Na\u021bionale din Santa Cecilia<\/strong> a fost prima orchestr\u0103 din Italia care s-a dedicat exclusiv repertoriului simfonic, oferind \u00een premier\u0103 capodopere majore ale anilor 1900, precum F\u00e2nt\u00e2nile<\/em> din Roma \u0219i Pinii din Roma<\/em> de Respighi. Fondat\u0103 \u00een 1908, orchestra a fost condus\u0103 de unele dintre cele mai importante figuri muzicale ale secolului XX: de la Mahler, Debussy, Strauss, Stravinski, Sibelius, Hindemith, Toscanini, Furtw\u00e4ngler, de Sabata, Solti, Mengelberg, Karajan, Carlos Kleiber \u0219i Abbado, p\u00e2n\u0103 la cei mai aprecia\u021bi mae\u0219tri ai zilelor noastre, printre care Thielemann, Dudamel, Blomstedt \u0219i Kirill Petrenko, \u00een timp ce Bernardino Molinari, Franco Ferrara, Fernando Previtali, Igor Markevitch, Thomas Schippers, Giuseppe Sinopoli, Daniele Gatti, Myung-Whun Chung \u0219i Antonio Pappano au fost directorii s\u0103i muzicali. Leonard Bernstein a fost pre\u0219edinte de onoare \u00eentre 1983 \u0219i 1990.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 parteneriatele cu unele dintre cele mai mari case de discuri interna\u021bionale care au produs \u00eenregistr\u0103ri devenite \u00eentre timp legendare, Orchestra Academiei Na\u021bionale Santa Cecilia colaboreaz\u0103 preponderent cu Warner Classics. Printre realiz\u0103rile discografice, sub conducerea lui Pappano, se num\u0103r\u0103 Madama Butterfly<\/em> de Puccini, Recviemul de Verdi, Le Carnaval des animaux<\/em> cu Martha Argerich, Simfoniile de Bernstein, Otello<\/em> de Verdi cu Jonas Kaufmann, Strauss: Ein Heldenleben\/Burleske<\/em> cu Bertrand Chamayou (2021), Messa di Gloria<\/em> de Rossini, Insieme. <\/em>Opera Duets<\/em>, <\/em>Cinema<\/em>, cu Alexandre Tharaud la pian, iar \u00een martie 2023 Turandot<\/em> de Puccini cu Sondra Radvanovsky, Jonas Kaufmann \u0219i Ermonela Jaho.<\/p>\n\n\n\n

Orchestra Academiei Na\u021bionale din Santa Cecilia va fi prezent\u0103 cu dou\u0103 concerte \u00een cadrul actualei edi\u021bii a Festivalului Enescu, edi\u021bia a XXVII-a, primul fiind s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 august 2025, ora 19:30, la Sala Palatului. Al\u0103turi de orchestr\u0103 \u0219i London Voices va fi evolua \u0219i \u00eendr\u0103gita sopran\u0103 Magdalena Ko\u017een\u00e1, cu un program ce include <\/strong>Sinfonia<\/strong><\/em> \u0219i <\/strong>C\u00e2ntece populare<\/strong><\/em> de Luciano Berio, al\u0103turi de <\/strong>Marea <\/strong><\/em>L. 109 din crea\u021bia lui Claude Debussy.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Orchestra Filarmonic\u0103 din Monte-Carlo<\/strong>, fondat\u0103 \u00een 1856 \u00een Principatul Monaco, are o lung\u0103 tradi\u021bie muzical\u0103, iar repertoriul s\u0103u include lucr\u0103ri ale unor renumi\u021bi compozitori din literatura muzical\u0103 universal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, orchestra a colaborat cu dirijori de renume \u0219i cu soli\u015fti celebri din \u00eentreaga lume. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2016, dirijorul Kazuki Yamada este directorul muzical \u0219i artistic al Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo.<\/p>\n\n\n\n

Orchestra Filarmonic\u0103 din Monte-Carlo va avea dou\u0103 concerte \u00een cadrul actualei edi\u021bii a Festivalului Enescu, primul programat duminic\u0103, 14 septembrie, ora 16:30, la Ateneul Rom\u00e2n.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sub bagheta dirijorului Kazuki Yamada<\/strong> vor concerta Nelson Goerner<\/strong> \u2013 pian \u0219i Vlad Vi\u0219enescu<\/strong> \u2013 org\u0103, al\u0103turi de Corul de Camer\u0103 Preludiu \u2013 Voicu En\u0103chescu<\/strong>, iar programul serii este compus din Isis<\/em> de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu), Concertul \u00een re major pentru m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 de Maurice Ravel \u0219i Simfonia nr. 3 \u00een do minor op. 78, cu org\u0103<\/em> de Camille Saint-Sa\u00ebns.<\/p>\n\n\n\n

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Interna\u021bional George Enescu se pot achizi\u021biona at\u00e2t online, din platforma Eventim.ro, https:\/\/www.cts.eventim.ro\/artist\/festivalul-george-enescu<\/a>, c\u00e2t \u0219i \u00een format fizic, din re\u021beaua de hypermarketuri Carrefour \u0219i din lan\u021burile de libr\u0103rii C\u0103rture\u0219ti \u0219i Humanitas.<\/p>\n\n\n\n

Biletele pentru concertul de la Sala Palatului se \u00eempart \u00een \u0219ase categorii: VIP \u2013 280 lei, Categoria 1 \u2013 250 lei, Categoria 2 \u2013 200 lei, Categoria 3 \u2013 150 lei, Categoria 4 \u2013 120 lei, biletele reduse pentru elevi\/studen\u021bi\/pensionari \u2013 90 lei.<\/p>\n\n\n\n

Biletele pentru concertul de la Ateneul Rom\u00e2n se pot achizi\u021biona la 3 categorii de pre\u021b: Categoria 1 \u2013 280 lei, Categoria 2 \u2013 250 lei, biletele reduse pentru elevi\/studen\u021bi\/pensionari \u2013 120 lei.<\/p>\n\n\n\n

Organizatorii \u00ee\u0219i rezerv\u0103 dreptul de a modifica programele. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 vizita\u021bi site-ul Festivalului Interna\u021bional George Enescu, <\/strong>http:\/\/www.festivalenescu.ro\/<\/strong><\/a>, pentru a fi la curent cu cele mai recente informa\u021bii.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una dintre cele mai aclamate \u0219i apreciate pianiste ale lumii, Martha Argerich revine pe scena…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":4182,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-4181","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-newsbeat"],"gutentor_comment":0,"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232.jpg",2000,1333,false],"thumbnail":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-500x280.jpg",500,280,true],"medium":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-660x365.jpg",660,365,true],"medium_large":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-768x512.jpg",640,427,true],"large":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-840x840.jpg",640,640,true],"1536x1536":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-1536x1024.jpg",1536,1024,true],"2048x2048":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232.jpg",2000,1333,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-1115x715.jpg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-800x500.jpg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-1024x682.jpg",1024,682,true],"covernews-medium":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-540x340.jpg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/Festivalul-International-George-Enescu-20232-400x250.jpg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Stejarel Ionescu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/stejarel-ionescu\/"},"category_info":"Newsbeat<\/a>","tag_info":"Newsbeat","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4181","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4181"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4181\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4183,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4181\/revisions\/4183"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4182"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}