{"id":3733,"date":"2024-09-20T12:49:04","date_gmt":"2024-09-20T12:49:04","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=3733"},"modified":"2024-09-20T12:49:04","modified_gmt":"2024-09-20T12:49:04","slug":"spijin-european-pentru-tarile-afectate-de-inundatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2024\/09\/20\/spijin-european-pentru-tarile-afectate-de-inundatii\/","title":{"rendered":"Spijin european pentru \u021b\u0103rile afectate de inunda\u021bii"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pre\u0219edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anun\u021bat joi, la Wroclaw (Polonia), c\u0103 zece miliarde de euro din Fondul de coeziune al UE vor fi puse la dispozi\u021bia \u021b\u0103rilor din Europa Central\u0103 afectate de inunda\u021bii, potrivit AFP.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>\u201eLa prima vedere, este posibil s\u0103 se mobilizeze 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune pentru \u021b\u0103rile afectate. Acesta este un r\u0103spuns de urgen\u021b\u0103\u201d, a declarat von der Leyen dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire cu \u0219efii de guvern din Polonia, Republica Ceh\u0103, Austria \u0219i Slovacia. A fost sf\u00e2\u0219ietor pentru mine (\u2026) s\u0103 v\u0103d distrugerea \u0219i devastarea cauzate de inunda\u021bii\u201d , <\/strong>a ad\u0103ugat ea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"840\" height=\"840\" src=\"https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ce-840x840.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3734\" srcset=\"https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ce-840x840.jpg 840w, https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ce-768x768.jpg 768w, https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ce-1536x1536.jpg 1536w, https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ce-1024x1024.jpg 1024w, https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ce.jpg 2048w\" sizes=\"auto, (max-width: 840px) 100vw, 840px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Ursula von der Leyen, on the left<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La nivel european, exist\u0103 dou\u0103 mecanisme de r\u0103spuns la o criz\u0103 precum inunda\u021biile care au afectat estul Rom\u00e2niei:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Mecanismul de Protec\u021bie Civil\u0103<\/strong>, a c\u0103rui institu\u021bie, Centrul de Coordonare a R\u0103spunsului la Situa\u021bii de Urgen\u021b\u0103, func\u021bioneaz\u0103 sub autoritatea&nbsp;Comisiei: acesta este un sistem de cerere-ofert\u0103. De exemplu, dac\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de 50 de pompieri, cere, iar o alt\u0103 \u021bar\u0103 \u00eei va trimite<strong>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Mecanismul Integrat pentru R\u0103spuns la Crize<\/strong>&nbsp;este un instrument politic al&nbsp;Consiliului European: aceasta este o mas\u0103 rotund\u0103, un forum \u00een care \u021b\u0103rile europene pot analiza criza de fa\u021b\u0103 \u0219i r\u0103spunsul coordonat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"840\" height=\"801\" src=\"https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/EUCPM-Visual-840x801.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-3735\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ajutoarele logistice, materiale \u0219i umane pe care le poate trimite UE \u00een situa\u021biile de criz\u0103 sunt sub umbrela Mecanismului de Protec\u021bie Civil\u0103 al UE, care \u021bine de Comisie, executivul european.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Comisia European\u0103 a modernizat mecanismul de protec\u021bie civil\u0103 al UE \u0219i a creat rescEU pentru a proteja mai bine cet\u0103\u021benii \u00eempotriva dezastrelor \u0219i a gestiona riscurile emergente.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">rescEU a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 ca o rezerv\u0103 de capacit\u0103\u021bi europene, finan\u021bat\u0103 integral de UE. Aceasta include o flot\u0103 de avioane \u0219i elicoptere de stingere a incendiilor, un avion de evacuare medical\u0103 \u0219i o rezerv\u0103 de produse medicale \u0219i spitale de campanie care permit r\u0103spunsul la urgen\u021bele sanitare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Rezerva rescEU include \u0219i ad\u0103posturi, echipamente de transport \u0219i de logistic\u0103 \u0219i mijloace de aprovizionare cu energie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Rezolu\u021bia Parlamentului European referitoare la inunda\u021biile devastatoare din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, pierderile de vie\u021bi omene\u0219ti \u0219i c\u00e2t este de preg\u0103tit\u0103 UE s\u0103 ac\u021bioneze \u00een cazul acestor catastrofe agravate de schimb\u0103rile climatice<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t ploile abundente \u0219i v\u00e2nturile puternice au afectat Europa Central\u0103 \u0219i de Est, \u00een special Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia, provoc\u00e2nd inunda\u021bii care au dus la victime umane \u0219i daune pe scar\u0103 larg\u0103; \u00eentruc\u00e2t o parte important\u0103 a teritoriilor lor a fost afectat\u0103, \u00een special regiunile mai pu\u021bin dezvoltate cu infrastructur\u0103 mai precar\u0103 \u0219i regiuni agricole;<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"840\" height=\"840\" src=\"https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/FST-resceu-05-840x840.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3736\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">B.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t fenomenele meteorologice extreme individuale nu pot fi atribuite direct unei cauze specifice; \u00eentruc\u00e2t, potrivit Grupului interguvernamental privind schimb\u0103rile climatice \u0219i a evalu\u0103rii europene a riscurilor climatice (EUCRA), este clar c\u0103 criza climatic\u0103 duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente \u0219i mai intense, cum ar fi inunda\u021bii, furtuni \u0219i valuri de c\u0103ldur\u0103, ceea ce face precipita\u021biile \u0219i furtunile mai abundente, valurile de c\u0103ldur\u0103 mai puternice \u0219i secetele mai uscate;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t prima comunicare a EUCRA \u0219i a Comisiei privind gestionarea riscurilor climatice \u2013 protejarea oamenilor \u0219i a prosperit\u0103\u021bii, subliniaz\u0103 c\u0103 Europa este continentul care se \u00eenc\u0103lze\u0219te cel mai rapid din lume, iar fenomenele grave, cum ar fi incendiile forestiere, secetele \u0219i inunda\u021biile, devin din ce \u00een ce mai frecvente \u00een \u00eentreaga Europ\u0103 ca urmare a efectelor schimb\u0103rilor climatice; \u00eentruc\u00e2t, \u00een vara anului 2024, temperatura medie pe teritoriul Europei a fost cea mai ridicat\u0103 din istorie pentru sezon, cu 1,54&nbsp;\u00b0C peste media din perioada 1991-2020, dep\u0103\u0219ind valoarea record anterioar\u0103 din 2022, &nbsp;\u00eentruc\u00e2t aceasta a marcat o perioad\u0103 de 14 luni \u00een care temperatura medie global\u0103 a aerului la suprafa\u021b\u0103 a dep\u0103\u0219it cu 1,5&nbsp;\u00b0C nivelurile preindustriale;<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"840\" height=\"840\" src=\"https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/ajutoareue-840x840.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3737\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">D.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t numai \u00een ultimii 30 de ani, inunda\u021biile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, duc\u00e2nd la decesul a aproape 3&nbsp;000 de persoane \u0219i cauz\u00e2nd daune economice \u00een valoare de peste 170 de miliarde EUR; \u00eentruc\u00e2t schimb\u0103rile climatice cresc semnificativ riscurile de inunda\u021bii \u00een \u00eentreaga Europ\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">E.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t, \u00een unele p\u0103r\u021bi ale regiunilor afectate din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, trei sferturi din precipita\u021biile medii anuale au c\u0103zut \u00een doar patru zile; \u00eentruc\u00e2t cooperarea eficace \u0219i coordonat\u0103 \u00eentre serviciile de salvare \u0219i schimbul transfrontalier rapid de resurse \u0219i competen\u021be au salvat vie\u021bi \u0219i au prevenit daune mai grave; \u00eentruc\u00e2t coordonarea la nivelul UE, punerea \u00een comun a resurselor \u0219i schimbul de bune practici sunt esen\u021biale pentru succesul ajutorului \u00een caz de dezastre;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">F.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t mai multe state membre au activat serviciile Copernicus de cartografiere rapid\u0103 prin satelit \u00een timpul inunda\u021biilor din septembrie 2024 (Germania, Polonia, Slovacia, Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria);<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"840\" height=\"840\" src=\"https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/FST-resceu-01-840x840.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3738\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">G.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t comunicarea Comisiei din 2024 privind evaluarea mecanismului de protec\u021bie civil\u0103 al UE (UCPM) identific\u0103 nevoile \u0219i provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 protec\u021bia civil\u0103 \u00een Europa \u0219i ofer\u0103 recomand\u0103ri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea eficacit\u0103\u021bii mecanismului; \u00eentruc\u00e2t acesta subliniaz\u0103, de asemenea, provoc\u0103rile \u0219i amenin\u021b\u0103rile din ce \u00een ce mai complexe \u0219i mai diverse cu care se confrunt\u0103 UE, printre care se num\u0103r\u0103 num\u0103rul tot mai mare de conflicte \u0219i de dezastre naturale \u0219i provocate de om, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, precum \u0219i evolu\u021bia riscurilor de securitate, \u0219i prezint\u0103 modul \u00een care aceste evolu\u021bii exercit\u0103 o presiune semnificativ\u0103 asupra cadrului UE de gestionare a riscurilor de dezastre \u0219i asupra eficacit\u0103\u021bii opera\u021bionale a mecanismului;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">H.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost creat \u00een urma \u201einunda\u021biilor mileniului\u201d care au afectat aceea\u0219i regiune \u00een 1997 \u0219i 2002; \u00eentruc\u00e2t, chiar \u0219i \u00een contextul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM), bugetul FSUE este \u00eenc\u0103 insuficient pentru a oferi un r\u0103spuns adecvat la dezastrele naturale majore \u0219i pentru a da expresie solidarit\u0103\u021bii europene cu regiunile afectate de dezastre;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">I.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t dezastrele naturale au un impact negativ pe termen lung asupra coeziunii economice, sociale \u0219i teritoriale \u00een diferite zone, regiuni \u0219i state membre ale UE;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">J.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t, datorit\u0103 orient\u0103rii sale regionale, abord\u0103rii bazate pe realitatea zonei, planific\u0103rii strategice \u0219i modelului de punere \u00een aplicare eficace, politica de coeziune ar trebui s\u0103 joace un rol esen\u021bial \u00een prevenirea dezastrelor, \u00een redresarea \u00een urma \u0219ocurilor simetrice \u0219i asimetrice \u0219i \u00een lupta \u00eempotriva schimb\u0103rilor climatice;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">K.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t solu\u021biile bazate pe natur\u0103 sunt esen\u021biale pentru a preveni dezastrele meteorologice provocate de schimb\u0103rile climatice; \u00eentruc\u00e2t zonele inundabile \u0219i p\u0103durile, solurile \u0219i terenurile ml\u0103\u0219tinoase s\u0103n\u0103toase, zonele umede \u0219i turb\u0103riile, precum \u0219i zonele verzi naturale din ora\u0219e \u0219i din mediul rural ac\u021bioneaz\u0103 ca un tampon \u00eempotriva impactului schimb\u0103rilor climatice prin re\u021binerea apei \u0219i atenuarea efectelor inunda\u021biilor \u0219i ale secetei;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">L.&nbsp;\u00eentruc\u00e2t cercetarea \u0219i combaterea riscurilor de inunda\u021bii necesit\u0103 o abordare global\u0103, care s\u0103 ia \u00een considerare diver\u0219i factori, inclusiv industria, transporturile, practicile de subscriere de asigur\u0103ri, amenajarea teritoriului \u0219i distribu\u021bia istoric\u0103 a zonelor inundabile, schimb\u0103rile demografice, r\u0103spunderea financiar\u0103 \u0219i alte aspecte relevante; \u00eentruc\u00e2t AEM a subliniat c\u0103 grupurile \u0219i regiunile vulnerabile sunt afectate mai grav de inunda\u021bii \u0219i de alte fenomene meteorologice extreme,<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><em>Observa\u021bii generale<\/em><\/strong>:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">1.&nbsp;\u00ee\u0219i exprim\u0103 profunda compasiune \u0219i solidaritate cu victimele, familiile lor, persoanele \u0219i comunit\u0103\u021bile afectate de fenomenele meteorologice extreme actuale \u0219i de inunda\u021biile grave din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, inclusiv din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">2.&nbsp;salut\u0103 eforturile neobosite \u0219i angajamentul unit\u0103\u021bilor de pompieri profesioni\u0219ti \u0219i voluntari, ale organiza\u021biilor de salvare, ale voluntarilor \u0219i ale armatei din \u021b\u0103rile afectate de inunda\u021bii \u0219i alte dezastre naturale din \u00eentreaga Europ\u0103, al\u0103turi de cele ale autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, regionale \u0219i locale \u0219i ale cet\u0103\u021benilor care \u0219i-au riscat via\u021ba pentru a salva alte persoane \u0219i a proteja locuin\u021bele \u0219i infrastructura; subliniaz\u0103 faptul c\u0103 serviciile de urgen\u021b\u0103 au jucat un rol esen\u021bial \u00een salvarea de vie\u021bi omene\u0219ti, \u00een evacuarea zonelor vulnerabile \u0219i \u00een protejarea propriet\u0103\u021bilor, \u00een condi\u021bii adesea dificile \u0219i c\u0103 eforturile lor neobosite \u0219i disponibilitatea lor de a ac\u021biona, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i risc\u0103 via\u021ba, au jucat un rol esen\u021bial \u00een limitarea catastrofelor;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">3.&nbsp;\u00ee\u0219i exprim\u0103 profunda \u00eengrijorare cu privire la intensitatea \u0219i frecven\u021ba tot mai mari ale fenomenelor meteorologice extreme din UE \u0219i din lume, inclusiv precipita\u021biile extreme \u0219i inunda\u021biile la scar\u0103 larg\u0103, valurile de c\u0103ldur\u0103 \u0219i incendiile forestiere, precum \u0219i cu privire la impactul grav \u0219i direct al acestora asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii oamenilor \u0219i a animalelor, a mijloacelor de subzisten\u021b\u0103, a locuin\u021belor, a infrastructurii, a economiei, a agriculturii, a securit\u0103\u021bii alimentare \u0219i a ecosistemului; subliniaz\u0103 leg\u0103tura dintre schimb\u0103rile climatice \u0219i fenomenele meteorologice extreme \u0219i eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba abord\u0103rii acestei leg\u0103turi cauzale \u00eentr-un mod eficace \u0219i coerent prin consolidarea r\u0103spunsului colectiv la nivelul UE \u0219i la nivel interna\u021bional prin m\u0103suri eficace de protec\u021bie civil\u0103 \u0219i de adaptare la schimb\u0103rile climatice \u0219i de atenuare a acestora, pentru a proteja oamenii, mijloacele lor de subzisten\u021b\u0103, economia \u0219i ecosistemele;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4.&nbsp;subliniaz\u0103 c\u0103 men\u021binerea obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris necesit\u0103 eforturi colective \u0219i ac\u021biuni suplimentare din partea tuturor \u021b\u0103rilor implicate; \u00eendeamn\u0103 toate p\u0103r\u021bile la Conven\u021bia-cadru a ONU asupra schimb\u0103rilor climatice, inclusiv UE, s\u0103 dea curs eforturilor globale convenite \u00een decizia de luare de pozi\u021bie la nivel mondial prin punerea \u00een aplicare ambi\u021bioas\u0103 \u0219i extinderea contribu\u021biilor stabilite la nivel na\u021bional, \u00een conformitate cu obiectivul pe termen lung al Acordului de la Paris; reaminte\u0219te c\u0103, \u00een conformitate cu Legea european\u0103 a climei, UE trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i continue eforturile de atenuare a schimb\u0103rilor climatice, pentru a atinge acest obiectiv pe termen lung, \u0219i de adaptare la acestea pentru a promova rezilien\u021ba;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><em>Finan\u021barea protec\u021biei civile \u0219i a ajutorului \u00een caz de dezastre<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em><strong>Protec\u021bia civil\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">5.&nbsp;invit\u0103 Comisia \u0219i statele membre s\u0103 fie preg\u0103tite s\u0103 sprijine f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere orice stat membru care solicit\u0103 asisten\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 \u00een cadrul UCPM; salut\u0103 angajamentul guvernului ucrainean de a sprijini UE cu personal \u0219i echipamente ale serviciilor de urgen\u021b\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">6.&nbsp;subliniaz\u0103 necesitatea de a pune la dispozi\u021bia UCPM resurse suficiente \u0219i actualizate pentru a cre\u0219te gradul de preg\u0103tire \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi consolidarea capacit\u0103\u021bilor; regret\u0103, prin urmare, reducerile bugetare de 37 de milioane EUR (\u00een credite de angajament) \u0219i de 154,9 milioane EUR (\u00een credite de plat\u0103) pentru UCPM (rescEU); solicit\u0103 s\u0103 se aloce mai multe fonduri pentru liniile bugetare relevante \u0219i \u00een urm\u0103torul CFM; invit\u0103 Comisia s\u0103 ia \u00een considerare integrarea reducerii \u0219i gestion\u0103rii riscurilor de dezastre \u00een toate programele de finan\u021bare relevante ale UE, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 toate fondurile cheltuite \u00een acest domeniu vor preveni cheltuieli semnificative pentru r\u0103spuns \u0219i reconstruc\u021bie;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">7.&nbsp;invit\u0103 Comisia s\u0103 dea curs recomand\u0103rilor sale din comunicarea sa din 29 mai 2024 \u0219i s\u0103 prezinte propuneri concrete de consolidare a capacit\u0103\u021bilor opera\u021bionale de r\u0103spuns ale UCPM; invit\u0103 Comisia s\u0103 finalizeze rapid revizuirea planificat\u0103 a UCPM, inclusiv a Centrului s\u0103u de coordonare a r\u0103spunsului la situa\u021bii de urgen\u021b\u0103, \u00een primul an al noului mandat al Comisiei, \u0219i s\u0103 prezinte m\u0103suri concrete pentru consolidarea \u0219i dezvoltarea \u00een continuare a capacit\u0103\u021bii colective a UE de a reac\u021biona la dezastre naturale, cum ar fi crearea unei for\u021be de protec\u021bie civil\u0103 a UE pentru rezervele strategice de alimente, ap\u0103, medicamente \u0219i echipamente medicale, sprijinirea introducerii unor instrumente de avertizare timpurie pentru cet\u0103\u021beni pe telefoanele mobile, atribuirea \u00een comun a unor noi contracte publice pentru modernizarea activelor de protec\u021bie civil\u0103 \u0219i sprijinirea programelor menite s\u0103 ofere formare, echipamente \u0219i schimburi de servicii de protec\u021bie civil\u0103 voluntare; invit\u0103 Comisia \u0219i statele membre s\u0103 accelereze instituirea noii flote permanente rescEU \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 aceasta prime\u0219te finan\u021bare adecvat\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em><strong>Sprijin financiar \u0219i instrumente bugetare<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">8.&nbsp;solicit\u0103 acordarea imediat\u0103 de asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 \u0219i tehnic\u0103 din partea UE \u021b\u0103rilor afectate;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">9.&nbsp;solicit\u0103 activarea unor mecanisme precum FSUE; consider\u0103 totu\u0219i c\u0103 bugetul FSUE ar trebui s\u0103 fie propor\u021bional cu cre\u0219terea num\u0103rului \u0219i a gravit\u0103\u021bii dezastrelor naturale \u00een \u00eentreaga Europ\u0103; \u00eendeamn\u0103 Comisia s\u0103 majoreze bugetul alocat Rezervei pentru solidaritate european\u0103 (ESR); \u00eendeamn\u0103 Comisia s\u0103 exploreze toate c\u0103ile posibile de accelerare a mobiliz\u0103rii FSUE; subliniaz\u0103, prin urmare, importan\u021ba asigur\u0103rii unei finan\u021b\u0103ri adecvate pentru FSUE \u00een urm\u0103torul CFM; subliniaz\u0103 \u00een plus necesitatea unei flexibilit\u0103\u021bi rezonabile atunci c\u00e2nd \u021b\u0103rile \u0219i regiunile beneficiare se confrunt\u0103 cu \u00eent\u00e2rzieri \u0219i provoc\u0103ri justificate \u00een ceea ce prive\u0219te solicitarea \u0219i utilizarea fondurilor alocate; solicit\u0103, de asemenea, o linie de finan\u021bare de urgen\u021b\u0103 pentru a facilita redresarea rapid\u0103 a zonelor afectate, a infrastructurii \u0219i a mijloacelor de subzisten\u021b\u0103, precum \u0219i investi\u021bii \u00een m\u0103suri preventive de reducere a impactului viitoarelor fenomene meteorologice extreme;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em><strong>Politica regional\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">10.&nbsp;invit\u0103 Comisia s\u0103 ofere sprijin tehnic \u0219i financiar regiunilor afectate \u00een mod dispropor\u021bionat de dezastre naturale agravate de schimb\u0103rile climatice, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 niciun stat membru sau regiune nu r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u00een eforturile de consolidare a rezilien\u021bei la schimb\u0103rile climatice \u0219i a preg\u0103tirii pentru dezastre; reliefeaz\u0103 c\u0103 este esen\u021bial ca ajutorul \u0219i resursele financiare s\u0103 fie disponibile \u00een zonele afectate \u00eentr-un mod c\u00e2t mai rapid, mai simplu \u0219i mai flexibil cu putin\u021b\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">11.&nbsp;sprijin\u0103 ferm consolidarea investi\u021biilor UE legate de rezilien\u021ba regional\u0103 \u0219i local\u0103 \u00een urm\u0103torul CFM, \u00een special \u00een cadrul politicii de coeziune; recunoa\u0219te necesitatea unei flexibilit\u0103\u021bi integrate \u00een situa\u021bii de criz\u0103 \u00een contextul finan\u021b\u0103rii regionale pentru a proteja investi\u021biile suplimentare pentru proiectele deteriorate sau distruse \u00eenainte de a fi puse \u00een aplicare pe deplin; propune crearea unei axe prioritare specifice \u00een cadrul politicii de coeziune pentru ca autorit\u0103\u021bile locale \u0219i regionale s\u0103 abordeze priorit\u0103\u021bile emergente \u00een cadrul unui proces ascendent, ini\u021biat la nivel subna\u021bional; consider\u0103 c\u0103 principiul-cheie ar trebui s\u0103 fie o abordare a investi\u021biilor adaptat\u0103 nevoilor specifice de pe teren;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">12.&nbsp;recunoa\u0219te c\u0103 viitoarea politic\u0103 de coeziune a UE ar trebui s\u0103 se concentreze \u0219i mai mult pe atenuarea schimb\u0103rilor climatice \u0219i pe adaptarea la acestea; solicit\u0103, prin urmare, ca investi\u021biile \u00een adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u0219i \u00een prevenirea \u0219i preg\u0103tirea \u00een caz de dezastre s\u0103 fie garantate fie printr-un obiectiv de politic\u0103 specific, fie printr-o ax\u0103 prioritar\u0103 specific\u0103 \u00een cadrul dezvolt\u0103rii regionale \u0219i \u00een cadrul general al politicii de coeziune, concentrarea tematic\u0103 sau o condi\u021bie favorizant\u0103 specific\u0103 pentru abordarea priorit\u0103\u021bilor emergente \u00eentr-un proces ascendent, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure investi\u021bii sustenabile \u00een infrastructura local\u0103, regional\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 \u0219i \u00een gestionarea riscurilor \u00een zonele urbane \u0219i rurale mai pu\u021bin dezvoltate, inclusiv \u00een regiunile de frontier\u0103, insule \u0219i regiunile ultraperiferice;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">13.&nbsp;reliefeaz\u0103 importan\u021ba elabor\u0103rii \u0219i men\u021binerii unor programe \u0219i m\u0103suri adaptate ale UE pentru regiunile predispuse la dezastre naturale; recunoa\u0219te necesitatea integr\u0103rii unei flexibilit\u0103\u021bi pentru situa\u021bii de criz\u0103 \u00een cadrul finan\u021b\u0103rii regionale;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">14.&nbsp;consider\u0103 c\u0103 investi\u021biile regionale prin intermediul bugetului UE ar trebui s\u0103 fac\u0103 \u00een continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare \u0219i punere \u00een aplicare, pentru a putea r\u0103spunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor \u0219i ale zonelor urbane, rurale \u0219i \u00eendep\u0103rtate, \u00een special pentru a permite zonelor urbane \u0219i rurale s\u0103 se adapteze la noile provoc\u0103ri, cum ar fi inunda\u021biile;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">15.&nbsp;subliniaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 diferen\u021be \u00eentre statele membre \u00een ceea ce prive\u0219te competen\u021bele autorit\u0103\u021bilor locale \u0219i regionale; reaminte\u0219te c\u0103 autorit\u0103\u021bile locale \u0219i regionale sunt actori fundamentali \u00een planificarea, preg\u0103tirea \u0219i punerea \u00een aplicare a proiectelor care ar trebui s\u0103 contribuie la adaptarea la schimb\u0103rile climatice, la prevenirea riscurilor \u0219i la preg\u0103tirea pe teren; solicit\u0103 o abordare consolidat\u0103, bazat\u0103 pe realitatea zonei, pentru a aduce prevenirea dezastrelor \u0219i gestionarea acestora mai aproape de nivelurile regionale \u0219i locale;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">16.&nbsp;subliniaz\u0103 c\u0103 politica regional\u0103 a UE a contribuit la dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor corespunz\u0103toare ale autorit\u0103\u021bilor locale \u0219i regionale \u0219i solicit\u0103 consolidarea rolului acestora; subliniaz\u0103 c\u0103 sunt esen\u021biale capacit\u0103\u021bile tehnice, financiare \u0219i administrative pentru a garanta c\u0103 organismele de gestionare \u0219i autorit\u0103\u021bile locale \u0219i regionale dob\u00e2ndesc cuno\u0219tin\u021be tehnice, mai ales privind schimb\u0103rile climatice, pe care s\u0103 le poat\u0103 utiliza pentru planificarea urban\u0103 \u0219i rural\u0103 \u0219i gestionarea urban\u0103 \u0219i rural\u0103; este convins c\u0103 acest lucru va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi conceperea \u0219i evaluarea propunerilor de proiecte \u0219i va permite o alocare mai eficient\u0103 a resurselor \u0219i o execu\u021bie bugetar\u0103 satisf\u0103c\u0103toare, f\u0103r\u0103 un risc semnificativ de dezangajare a investi\u021biilor UE;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">17.&nbsp;solicit\u0103 ca programele existente de asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u0219i de consiliere s\u0103 vizeze \u00een mod specific municipalit\u0103\u021bile mai mici, zonele transfrontaliere, \u00eendep\u0103rtate \u0219i rurale \u0219i regiunile ultraperiferice \u0219i insulare, pentru a le ajuta s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 noilor provoc\u0103ri, cum ar fi tranzi\u021bia verde \u0219i schimb\u0103rile climatice; subliniaz\u0103, \u00een acest sens, importan\u021ba dezvolt\u0103rii instrumentelor de asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103 prin colaborarea dintre Banca European\u0103 de Investi\u021bii \u0219i Comisie; solicit\u0103 sprijin specific sub forma unei finan\u021b\u0103ri de 100&nbsp;% din partea UE pentru consolidarea capacit\u0103\u021bilor tehnice, financiare \u0219i administrative, pentru conceperea proiectelor \u0219i pentru preg\u0103tirea, identificarea \u0219i dezvoltarea unui flux de proiecte, precum \u0219i pentru capacit\u0103\u021bile de planificare strategic\u0103, inclusiv instrumentele de planificare;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">18.&nbsp;solicit\u0103 ca ini\u021biativele Comisiei, cum ar fi Conven\u021bia primarilor din UE pentru clim\u0103 \u0219i energie, s\u0103 se implice mai mult \u00een procesul de elaborare \u0219i punere \u00een aplicare a urm\u0103toarei genera\u021bii de investi\u021bii \u00een preg\u0103tirea pentru dezastre; recunoa\u0219te c\u0103 sprijinul pentru politic\u0103 \u0219i punerea \u00een aplicare, adresat primarilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor locale, genereaz\u0103 rezultate semnificativ mai bune \u00een contextul punerii \u00een aplicare a politicii;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">19.&nbsp;\u00eencurajeaz\u0103 consolidarea cadrelor de cooperare regional\u0103 \u00eentre \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est \u0219i \u00eencurajeaz\u0103 utilizarea expertizei interna\u021bionale pentru a sprijini eforturile de redresare \u0219i reabilitare \u00een vederea promov\u0103rii strategiilor comune de gestionare a dezastrelor, a schimbului de bune practici \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii gestion\u0103rii transfrontaliere a apei;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em><strong>Adaptarea la schimb\u0103rile climatice<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">20.&nbsp;invit\u0103 Comisia s\u0103 prezinte rapid planul european de adaptare la schimb\u0103rile climatice pe care l-a anun\u021bat ca parte a Orient\u0103rilor politice pentru perioada 2024-2029 pentru viitoarea Comisie European\u0103, inclusiv propuneri legislative concrete, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 coordoneze eforturile de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a adapt\u0103rii \u0219i a rezilien\u021bei \u00een conformitate cu obiectivele Legii europene a climei \u0219i ale Acordului de la Paris, pentru a consolida rezilien\u021ba societ\u0103\u021bilor noastre \u0219i a se adapta la impactul schimb\u0103rilor climatice, s\u0103 asigure evalu\u0103ri periodice ale riscurilor bazate pe date \u0219tiin\u021bifice, obiective m\u0103surabile \u00een materie de rezilien\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 sprijine \u0219i s\u0103 coordoneze ac\u021biunile statelor membre privind preg\u0103tirea, planificarea \u0219i cooperarea transfrontalier\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">21.&nbsp;subliniaz\u0103, \u00een acest sens, necesitatea unor investi\u021bii urgente suplimentare \u00een m\u0103suri de gestionare a inunda\u021biilor \u0219i de prevenire a riscurilor, inclusiv sisteme \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite de alert\u0103 timpurie, sisteme de monitorizare \u00een timp real, infrastructur\u0103 de gestionare a inunda\u021biilor \u0219i solu\u021bii bazate pe natur\u0103, precum \u0219i investi\u021bii pe termen lung \u00een infrastructura verde \u0219i albastr\u0103, cum ar fi acordarea unui spa\u021biu mai mare cursurilor de ap\u0103 \u0219i r\u00e2urilor prin refacerea zonelor inundabile naturale \u0219i a vechilor albii ale r\u00e2urilor, a zonelor umede \u0219i a p\u0103durilor, precum \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea reten\u021biei apei prin refacerea func\u021biei de burete a peisajelor; solicit\u0103 mobilizarea oric\u0103ror sinergii poten\u021biale \u00eentre instrumentele de planificare \u00een curs de elaborare de c\u0103tre statele membre, de exemplu planurile de refacere natural\u0103, planurile districtelor pedologice, planurile de gestionare integrat\u0103 \u00een temeiul Directivei privind epurarea apelor uzate urbane \u0219i gestionarea riscului de inunda\u021bii, evit\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, adaptarea defectuoas\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">22.&nbsp;invit\u0103, \u00een acest sens, Comisia s\u0103 reduc\u0103 obstacolele birocratice \u0219i s\u0103 accelereze procedurile de aprobare pentru repararea \u0219i construirea infrastructurii de gestionare a inunda\u021biilor \u0219i solu\u021bii bazate pe natur\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t m\u0103surile de protec\u021bie necesare de urgen\u021b\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi implementate f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rzieri inutile; reliefeaz\u0103 c\u0103 acest lucru necesit\u0103 proceduri mai eficiente din punctul de vedere al timpului, responsabilit\u0103\u021bi bine definite \u0219i un accent clar pe m\u0103surile de construc\u021bie necesare;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">23.&nbsp;subliniaz\u0103 mai multe exemple de m\u0103suri reu\u0219ite de prevenire \u0219i protec\u021bie \u00eempotriva inunda\u021biilor, adesea cu sprijin din fonduri UE, care au ajutat unele regiuni \u0219i comunit\u0103\u021bi s\u0103 se protejeze \u00eempotriva celor mai grave efecte ale inunda\u021biilor \u00een curs, cum ar fi rezervorul Racib\u00f3rz Dolny \u0219i polderele uscate din Polonia, care au jucat un rol esen\u021bial \u00een limitarea daunelor \u00een Wroc\u0142aw, precum \u0219i zonele inundabile ale Dun\u0103rii \u0219i alte m\u0103suri preventive \u00een Nieder\u00f6sterreich (Austria Inferioar\u0103) \u0219i Viena;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">24.&nbsp;solicit\u0103 Comisiei s\u0103 evalueze punerea \u00een aplicare a legisla\u021biei existente \u00een materie de prevenire a inunda\u021biilor \u00een UE \u0219i eficacitatea proiectelor anterioare finan\u021bate de UE, oferind recomand\u0103ri pentru o mai bun\u0103 utilizare a fondurilor UE; invit\u0103 statele membre s\u0103 \u00ee\u0219i actualizeze planurile de ac\u021biune pentru prevenirea inunda\u021biilor \u00een scopul de a defini zonele cu risc ridicat \u0219i \u00een care planurile de construc\u021bie ar trebui oprite, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi prevenirea riscurilor \u0219i a consolida protec\u021bia civil\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">25.&nbsp;subliniaz\u0103 c\u0103 combaterea inegalit\u0103\u021bilor socioeconomice este esen\u021bial\u0103 pentru o adaptare just\u0103 la schimb\u0103rile climatice; subliniaz\u0103 c\u0103 diferen\u021bele \u00een ceea ce prive\u0219te vulnerabilitatea diferitelor grupuri necesit\u0103 o abordare specific\u0103 a adapt\u0103rii la schimb\u0103rile climatice \u0219i a preg\u0103tirii \u0219i prevenirii dezastrelor;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">26.&nbsp;subliniaz\u0103 c\u0103 inunda\u021biile, secetele, incendiile forestiere \u0219i alte fenomene meteorologice extreme creeaz\u0103 provoc\u0103ri majore pentru multe sectoare economice, \u00een special pentru sectorul agricol \u0219i fermieri, care sufer\u0103 pierderi suplimentare \u0219i nu \u00ee\u0219i pot recolta produsele; invit\u0103 Comisia s\u0103 abordeze mai aplicat impactul acestor pericole legate de clim\u0103 asupra produc\u021biei de alimente, a securit\u0103\u021bii alimentare \u0219i a veniturilor fermierilor;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">27.&nbsp;recomand\u0103 utilizarea produselor Copernicus avansate \u0219i a datelor ob\u021binute prin teledetec\u021bie pentru a sprijini m\u0103surile preventive;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">28.&nbsp;\u00eencredin\u021beaz\u0103 Pre\u0219edintei sarcina de a transmite prezenta rezolu\u021bie Consiliului, Comisiei, precum \u0219i guvernelor \u0219i parlamentelor statelor membre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pre\u0219edintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anun\u021bat joi, la Wroclaw (Polonia), c\u0103 zece&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3733","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":0,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"<a href=\"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/category\/uncategorized\/\" rel=\"category tag\">Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3733","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3733"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3733\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3739,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3733\/revisions\/3739"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}