{"id":3418,"date":"2024-08-08T08:47:39","date_gmt":"2024-08-08T08:47:39","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=3418"},"modified":"2024-08-08T13:45:11","modified_gmt":"2024-08-08T13:45:11","slug":"pe-17-august-ne-revedem-la-pantheonului-din-pasul-valcan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2024\/08\/08\/pe-17-august-ne-revedem-la-pantheonului-din-pasul-valcan\/","title":{"rendered":"PE 17 AUGUST NE REVEDEM la \u201dPantheonul din Pasul V\u00e2lcan\u201d"},"content":{"rendered":"\n

S\u0103 nu ne uit\u0103m ISTORIA…<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2nd am luat mo\u015ftenirea \u00eentemeietorului Rom\u00e2niei moderne, am f\u0103g\u0103duit \u00eenaintea reprezentan\u0163ilor na\u0163iunii c\u0103 voi fi un bun rom\u00e2n; cred c\u0103 m-am \u0163inut de cuv\u00e2nt. Grele au fost timpurile, mari au fost jertfele, dar str\u0103lucit\u0103 a fost r\u0103splata; \u015fi ast\u0103zi pot spune, cu fruntea senin\u0103: fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de poporul meu, am con\u015ftiin\u0163a curat\u0103!\u201d spunea  <\/em><\/strong>Ferdinand I \u2013  Regele Rom\u00e2niei Mari<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u0218i acest eveniment, care va avea loc s\u00e2mb\u0103ta viitoare, este organizat de Prim\u0103ria \u015fi Consiliul local Vulcan \u00een parteneriat cu Comexim Lupeni, Cultul Eroilor Regina Maria, Asocia\u0163ia  Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi Retragere. Sunt a\u015fteptate s\u0103 participe oficialit\u0103\u0163i na\u0163ionale \u015fi jude\u0163ene, \u00eenalte fe\u0163e biserice\u015fti, primari din jude\u0163ul  Hunedoara \u015fi Gorj, veterani de r\u0103zboi, istorici, etc. Evenimentul va cuprinde alocu\u0163iuni ale invita\u0163ilor, un Te-Deum religios \u015fi defilarea  deta\u015famentelor militare invitate, momente artistice, etc. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Realizarea \u201dPantheonului din Pasul V\u00e2lcan\u201dde filantropul Emil P\u0103r\u0103u se \u00eenscrie \u00eentr-un curs care a \u00eenceput imediat dup\u0103 \u00eencheierea primului r\u0103zboi mondial, acela al preocup\u0103rii autorit\u0103\u021bilor civile \u0219i militare, a comunit\u0103\u021bilor de a aduce prinosul de recuno\u0219tin\u021b\u0103 celor care au luptat, prin jertfa suprem\u0103, \u00een confrunt\u0103rile militare 1916-1919, la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103rora se na\u0219te ROM\u00c2NIA MARE. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Pasul V\u00e2lcan se situeaz\u0103 \u00eentre cele 11 trec\u0103tori existente \u00een Carpa\u021bi \u0219i care fac leg\u0103tura dintre TRANSILVANIA \u0219i zona submontan\u0103 a OLTENIEI \u0219i are o istorie milenar\u0103. Hadrian Daicoviciu ne spunea c\u0103 \u00een anul 102, \u00een timpul primului r\u0103zboi daco roman \u201dLusius Quietus, c\u0103petenia maur\u0103 intrat\u0103 \u00een slujba romanilor \u0219i ajuns\u0103 la mari demnit\u0103\u021bi pe vremea lui Traian, atacase \u00een fruntea c\u0103l\u0103re\u021bilor s\u0103i, p\u0103trunz\u00e2nd prin Transilvania fie prin Pasul Turnu Ro\u0219u, fie prin Pasul V\u00e2lcan\u201d. De-a lungul timpului, Pasul V\u00e2lcan a devenit \u201edrumul po\u0219talioanelor\u201d, care, venind dinspre Ha\u021beg, trece de la Crividia prin Pasul Dealul Babii, ajunge la Vulcan, \u0219i, de acolo, urc\u0103 \u00een Pas V\u00e2lcan, acolo unde era vama \u0219i po\u0219ta de schimb a cailor. Se ajungea la ADLER \u2013 la altitudinea de 1621 m \u0219i de aici, drumul cobora spre Gorj, prin c\u0103tunul Buliga \u0219i Vama Veche, la Schela \u0219i Tg. Jiu.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00censu\u0219i \u00cemp\u0103ratul Iosef al II \u2013 lea spunea despre Pasul V\u00e2lcan \u201dDrumul se parcurge greu, Valea Jiului maghiar\u0103 ca \u0219i a Jiului valah, este o vale frumoas\u0103, pres\u0103rat\u0103 cu case r\u0103sfirate \u0219i aici se practic\u0103 cre\u0219terea vitelor. Partea maghiar\u0103 este a\u0219ezat\u0103 pe st\u00e2nga, cealalt\u0103 pe dreapta, ambele sunt str\u0103b\u0103tute de dou\u0103 r\u00e2uri mici, care se numesc Jiuri, care apoi, se unesc \u0219i curg \u00een jos, \u00een Valahia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Alte c\u00e2teva trasee vor fi accesibile \u00een zonele v\u00e2rfurilor Oslea \u0219i Arcanu, pentru turi\u0219ti \u0219i iubitorii de istorie. Aici, \u00eenc\u0103 se p\u0103streaz\u0103 tran\u0219eele din Primul R\u0103zboi Mondial. Zonele vor fi marcate cu ajutorul unor panouri explicative, care vor fi montate de salvamonti\u0219tii gorjeni.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u201eSunt trasee sigure pentru turi\u0219ti. Am descoperit tran\u0219ee \u00een zona Arcanu \u0219i Oslea. Am ridicat \u0219i drone \u0219i am v\u0103zut exact despre ce este vorba. S-au p\u0103strat foarte bine tran\u0219eele din Primul R\u0103zboi Mondial. Au r\u0103mas foarte multe gropi \u00een p\u0103m\u00e2nt. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

E un sistem spectaculos de ap\u0103rare. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Primul R\u0103zboi a \u00eenceput \u00een Gorj, \u00een zona Mun\u021bilor V\u00e2lcan. Este p\u0103cat s\u0103 se \u0219tearg\u0103 aceste m\u0103rturii de istorie \u0219i s\u0103 nu le punem \u00een valoare. A fost linia frontului acolo \u0219i \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 urme consistente ale prezen\u021bei armate \u00een zon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

De acolo, frontul a ajuns la T\u00e2rgu Jiu \u0219i a r\u0103mas \u00een istorie B\u0103t\u0103lia de la Podul Jiului\u201d, a transmis Sabin Cornoiu, \u0219eful Serviciului Public al Salvamont \u0219i Salvaspeo Gorj.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Patriotismul, dragostea fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, credin\u021b\u0103, istorie, de familie \u015fi membrii s\u0103i, sfaturile p\u0103rinte\u015fti, cinstea \u015fi dreptatea au fost pentru mul\u0163i dintre eroii Rom\u00e2niei, valori fundamentale, care au dus la continuitatea neamului nostru, pe aceste meleaguri.<\/p>\n\n\n\n

\u201dEste de datoria noastr\u0103, ca, o dat\u0103 pe an s\u0103 le fim \u015fi noi recunosc\u0103tori, s\u0103 ne cinstim eroii, pentru ca noi s\u0103 tr\u0103im liberi\u201d,<\/em> a  spus \u0219i filantropul V\u0103ii Jiului, Emil Ilie P\u0103r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Scena Consiliului de Coroan\u0103 din 14\/27 august 1916, c\u00e2nd s-a validat intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, este un exemplu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Politicienii rom\u00e2ni s-au certat furibund, \u0219i-au spus vorbe grele de care n-a sc\u0103pat nici Regele Ferdinand. Nimeni nu \u0219tia cum e mai bine s\u0103 se procedeze \u0219i nici cum se va termina toat\u0103 aceast\u0103 aventur\u0103 \u00een care intra Rom\u00e2nia. P\u0103rerile au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u0219i decizia le-a apar\u021binut, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Regelui Ferdinand \u0219i premierului Br\u0103tianu. Dar, \u00een acel moment, nimeni, nici m\u0103car ei, nu era sigur c\u0103 e bine ce fac \u0219i c\u0103 lucrurile se vor \u00eencheia fericit. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

La Consiliul de Coroan\u0103 au participat: Regele Ferdinand, membrii Guvernului (premierul Br\u0103tianu, mini\u0219trii Emil Costinescu, Emanoil Porumbaru, Vasile Mor\u021bun, Alex G. Radovici, I. G. Duca, dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, Alexandru Constantinescu \u201cPorcul\u201d),Mihail Pherekyde, pre\u0219edintele Adun\u0103rii Deputa\u021bilor, C. F. Robescu, vicepre\u0219edintele Senatului, fo\u0219tii prim-mini\u0219tri Theodor Rosetti, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, \u0219efii de partide Nicolae Filipescu, Take Ionescu \u0219i Alexandru Marghiloman,fo\u0219tii pre\u0219edin\u021bi ai Adun\u0103rii Deputa\u021bilor \u2013 Constantin Ol\u0103nescu \u0219i Constantin Cantacuzino-Pa\u0219canu \u0219i prin\u021bul mo\u0219tenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea). \u0218edin\u021ba a fost convocat\u0103 de Rege, dup\u0103 cum chiar el a spus \u00een cuv\u00e2ntul de deschidere, nu pentru a le cere sfatul dac\u0103 s\u0103 intre sau nu \u00een r\u0103zboi, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mplase \u00een august 1914 la Sinaia, cu Regele Carol I \u2013 de data asta, decizia fusese luat\u0103 deja \u2013, ci pentru a le cere sprijinul. Suveranul a explicat elitei politice a Rom\u00e2niei str\u00e2nse \u00een acea \u00eenc\u0103pere c\u0103 \u021bara nu mai putea p\u0103stra neutralitatea. <\/p>\n\n\n\n

Pe 4\/17 august 1916, premierul Br\u0103tianu semnase pe ascuns cu reprezentan\u021bii marilor puteri ale Antantei, \u00een casa fratelui s\u0103u Vintil\u0103, o Conven\u021bie politic\u0103 prin care Rom\u00e2nia se angaja s\u0103 intre \u00een lupt\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 primeasc\u0103 \u00een schimb Transilvania, Banatul p\u00e2n\u0103 la Belgrad \u0219i Bucovina austriac\u0103. <\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, cale de \u00eentors nu mai era. Hot\u0103r\u00e2rea de a intra \u00een r\u0103zboi fusese deosebit de dificil\u0103, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia avea de ales s\u0103 intre \u00een lupt\u0103 al\u0103turi de unul dintre cele dou\u0103 imperii vecine, de\u0219i de la am\u00e2ndou\u0103 avea de recuperat teritorii locuite preponderent de rom\u00e2ni. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea \u00een tratatul secret cu Tripla Alian\u021b\u0103, renun\u021ba la Transilvania, Banat \u0219i Bucovina pentru a recupera, eventual, Basarabia de la Rusia. Dac\u0103 intra \u00een lupt\u0103 de partea Antantei, renun\u021ba implicit la Basarabia pentru a recupera Transilvania. S-a ales a doua variant\u0103 din mai multe motive. Decizia de a se alia cu tradi\u021bionala prieten\u0103 Fran\u021ba \u0219i de a elibera Transilvania era sus\u021binut\u0103 de majoritatea opiniei publice rom\u00e2ne\u0219ti, foarte sensibil\u0103 la politica sistematic\u0103 de dezna\u021bionalizare pe care maghiarii, \u00een pofida tuturor presiunilor, negocierilor \u0219i interven\u021biilor (inclusiv de la Viena) insistau s-o duc\u0103 \u00eempotriva rom\u00e2nilor. Dar, \u00een acela\u0219i timp, nu toat\u0103 lumea din Vechiul Regat avea aceea\u0219i opinie. De\u0219i minoritar\u0103, p\u0103rerea grup\u0103rii conservatoare str\u00e2ns\u0103 \u00een jurul triumviratului Petre P. Carp \u2013 Titu Maiorescu \u2013 Alexandru Marghiloman era foarte puternic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Multe decenii, cei trei au fost blama\u021bi pentru opinia lor filogerman\u0103. Realitatea este c\u0103 niciunul dintre ei n-a fost tr\u0103d\u0103tor \u2013 ba din contr\u0103, avem toate motivele s\u0103 \u00eei consider\u0103m patrio\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Doar c\u0103 pro-germanii aveau alt\u0103 p\u0103rere, foarte puternic sus\u021binut\u0103 de argumente. C\u00e2teva dintre cele mai redutabile \u2013 \u0219i care s-au confirmat \u00een anii urm\u0103tori: Rusia nu era de \u00eencredere (se aducea ca exemplu situa\u021bia de dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103), intrarea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Rusia \u00eensemna pierderea, probabil pentru totdeauna, a Basarabiei,Germania avea cea mai puternic\u0103 armat\u0103 din lume \u0219i nu era deloc clar c\u0103 va pierde \u00een acel moment, pozi\u021bia geografic\u0103 a Rom\u00e2niei o f\u0103cea foarte vulnerabil\u0103 la atacul Puterilor Centrale, armata rom\u00e2n\u0103 nu era suficient preg\u0103tit\u0103 etc. De aceea, Consiliul de Coroan\u0103 din 14\/27 august 1916 a fost unul foarte tensionat. Dup\u0103 deschiderea Regelui Ferdinand, \u00een picioare s-a ridicat premierul Ionel I. C. Br\u0103tianu. Acesta s-a lansat \u00eentr-un lung discurs \u00een care a analizat situa\u021bia Rom\u00e2niei \u0219i raportul de for\u021be \u00eentre Antanta \u0219i Tripla Alian\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u201d\u00centr-o v\u00e2ltoare ca aceea a actualului r\u0103zboi, \u00een care harta lumii se preface, o \u021bar\u0103 ca a noastr\u0103, o \u021bar\u0103 cu aspira\u021biuni na\u021bionale, nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neutr\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i compromit\u0103 definitiv \u00eentreg viitorul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Presiunea momentului era uria\u0219\u0103. Rom\u00e2nia rezistase timp de doi ani presiunilor f\u0103cute de ambele tabere, care-i cereau s\u0103 li se al\u0103ture. Nimeni nu \u0219tia cu precizie c\u00e2nd va fi momentul oportun pentru a intra \u00een lupt\u0103. Dar \u201cav\u00e2nd drept ideal unitatea na\u021bional\u0103, suntem datori s\u0103 urm\u0103rim realizarea lui, c\u0103ci cine \u0219tie dac\u0103, \u00een decursul veacurilor vom g\u0103si vreun prilej at\u00e2t de prielnic ca cel de azi\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Cel mai vehement opozant al deciziei a fost veteranul Petre P. Carp, fost premier \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri \u0219i lider al Partidului Conservator. Acesta a luat cuv\u00e2ntul \u0219i s-a lansat \u00eentr-o tirar\u0103 virulent\u0103, contest\u00e2nd viziunea lui Br\u0103tianu \u0219i cer\u00e2nd ca Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een lupt\u0103 al\u0103turi de Germania \u0219i Austro-Ungaria. Carp a reamintit c\u0103 Rusia reprezint\u0103 un imens pericol pentru fiin\u021ba statal\u0103 a Rom\u00e2niei. Apoi a f\u0103cut o demonstra\u021bie care, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost gre\u0219it\u0103 cu ceva, l-a lezat grav, involuntar, pe suveranul rom\u00e2n. Petre P. Carp a spus c\u0103, prin decizia de a intra \u00een lupt\u0103 al\u0103turi de Antanta, Rom\u00e2nia compromite continuitatea dinastiei de Hohenzollern pe tron, pentru c\u0103, \u00een cazul victoriei asupra Triplei Alian\u021be, Rusia nu va accepta niciodat\u0103 un domnitor german pe tronul Regatului Rom\u00e2niei. \u00cen loc, a spus Petre P. Carp, \u201dru\u0219ii vor pune la Bucure\u0219ti o dinastie autohton\u0103\u201d , a\u0219a cum se mai \u00eent\u00e2mplase \u00een istorie, cu scopul de a lucra la dezmembrarea \u021b\u0103rii. Veteranul conservator nu gre\u0219ea cu nimic, iar lucrurile spuse de el erau cunoscute \u0219i de ceilal\u021bi. Carp nu era un tr\u0103d\u0103tor \u2013 dimpotriv\u0103, era un adev\u0103rat patriot, a\u0219a cum pu\u021bini lideri politici a avut Rom\u00e2nia vreodat\u0103. El \u0219i-a trimis fiii pe front, \u00een r\u0103zboi, iar unul dintre ei a \u0219i murit \u00een lupt\u0103. A fost sacrificiul de s\u00e2nge suprem f\u0103cut de acest politician de mod\u0103 veche, inteligent, erudit, devotat patriei, care fusese unul dintre colaboratorii apropia\u021bi ai fostului Rege Carol I. Carp a \u00eencheiat spun\u00e2nd \u201dc\u0103 va \u00eenchide ziarul \u201cMoldova\u201d, c\u0103-\u0219i va trimite fiii la oaste, dar c\u0103 se va ruga ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie \u00eenvins\u0103\u201d , pentru c\u0103 asta i-ar aduce, paradoxal, salvarea. <\/p>\n\n\n\n

I.G. Duca scrie c\u0103, dup\u0103 ce Carp s-a oprit, Regele Ferdinand i-a r\u0103spuns \u00eentr-un mod care \u0219i acum, peste un veac, \u00eei face cinste \u0219i \u00eel valideaz\u0103 ca personaj politic de prim\u0103 m\u0103rime al Rom\u00e2niei: \u201cA\u021bi gre\u0219it \u0219i odinioar\u0103, domnule Carp, c\u00e2nd a\u021bi vorbit de interesele Dinastiei??Nu cunosc interesele Dinastiei, nu cunosc dec\u00e2t interesele \u021a\u0103rii. \u00cen con\u0219tiin\u021ba mea, aceste dou\u0103 interese se confund\u0103. Dac\u0103 m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac acest pas grav e fiindc\u0103 dup\u0103 matur\u0103 chibzuin\u021b\u0103, eu, am ajuns la convingerea, la convingerea ad\u00e2nc\u0103 \u0219i nestr\u0103mutat\u0103, c\u0103 el corespunde cu adev\u0103ratele aspira\u021biuni ale neamului, a c\u0103rui r\u0103spundere o port \u00een ceasul de fa\u021b\u0103. Dinastia va urma soarta \u021b\u0103rii, \u00eenving\u0103toare cu ea sau \u00eenvins\u0103 cu ea. Deoarece, mai presus de toate, s\u0103 \u0219ti\u021bi, domnule Carp, c\u0103 dinastia mea este rom\u00e2n\u0103. R\u0103u a\u021bi f\u0103cut, c\u00e2nd a\u021bi numit-o str\u0103in\u0103, german\u0103! Nu, e rom\u00e2neasc\u0103! Rom\u00e2nii nu au adus aci pe unchiul meu, Regele Carol, ca s\u0103 \u00eentemeieze o dinastie german\u0103 la Gurile Dun\u0103rii, ci o dinastie na\u021bional\u0103, \u0219i revendic pentru casa mea cinstea de a fi \u00eendeplinit \u00een \u00eentregime misiunea pe care acest popor i-a \u00eencredin\u021bat-o!\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul discu\u021biilor, Maiorescu \u0219i Marghiloman s-au raliat p\u0103rerii lui Carp. Maiorescu a folosit un ton mai pu\u021bin dur dec\u00e2t cel al lui Carp. Dar, a respins decizia lui Br\u0103tianu, subliniind c\u0103 Rom\u00e2nia face o gaf\u0103 uria\u0219\u0103. \u00cen final, Regele Ferdinand le-a cerut tuturor celor prezen\u021bi s\u0103 sprijine Rom\u00e2nia \u00een direc\u021bia aleas\u0103, indiferent dac\u0103 sunt sau nu de acord. \u0218i-a \u00eencheiat discursul cu cuvintele \u201cCu Dumnezeu, \u00eenainte!\u201d<\/em>, s-a ridicat \u0219i a p\u0103r\u0103sit sala de consiliu, urmat de fiul s\u0103u, Carol. \u00cen aceea\u0219i sear\u0103, c\u00e2teva ore mai t\u00e2rziu, Edgar Mavrocordat, ambasadorul rom\u00e2n la Viena, \u00eenm\u00e2na Austro-Ungariei declara\u021bia de r\u0103zboi, iar trupele rom\u00e2ne intrau \u00een Transilvania, prin Pasul Bratocea, localitatea S\u0103cele fiind una din primele localit\u0103\u0163i din Transilvania eliberate \u0219i care i-au \u00eent\u00e2mpinat pe solda\u0163ii rom\u00e2ni \u00een 16\/29 august 1916.<\/p>\n\n\n\n

Lupte grele s-au dat \u00een \u00een Valea Jiului, \u00een PASUL V\u00c2LCAN, pe OBOROCA, \u00een \u0218IGL\u0102U–TULI\u0218A \u0219i \u00een DEFILEUL JIULUI<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nii au trecut grani\u0163a, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului V\u00e2lcan, s\u0103 elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele \u00eentre nem\u0163i \u015fi rom\u00e2ni, tran\u015feele f\u0103cute de solda\u0163i fiind vizibile \u015fi \u00een ziua de azi. Trupele Grupului de Acoperire ,,Jiu\u201d compus din dou\u0103 regimente de gorjeni, condus de colonelul Dumitru Cocor\u0103scu atac\u0103 frontiera austro-ungar\u0103 instalat\u0103 \u00eentre Novaci \u015fi C\u00e2mpu lui Neag, ocup\u00e2nd Petro\u015faniul \u00een noaptea de 29 august 1916. Timp de dou\u0103 luni \u015fi jum\u0103tate, Valea Jiului este locul unor cr\u00e2ncene \u015fi s\u00e2ngeroase b\u0103t\u0103lii \u00eentre cele dou\u0103 armate.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2mplarea face ca Erwin Rommel s\u0103 ajung\u0103 \u00een jude\u0163ul Hunedoara \u00een octombrie 1916, dup\u0103 ce luptase \u00een Fran\u0163a, \u0219i s\u0103 treac\u0103 \u0219i prin viitorul ora\u0219 Uricani. \u201cBatalionul nostru este debarcat la Pui, pe linia ferat\u0103 spre Petro\u015fani, nu departe de podul care a fost aruncat \u00een aer. Ca s\u0103 putem \u00eenainta, avangarda face loc cu ajutorul armelor prin lumea care ne \u00eempiedic\u0103 \u00eenaintarea. \u00cenaint\u0103m cu \u00eencetineal\u0103, ma\u015finile fiind \u00eenso\u0163ite de infanterie. Prizonieri rom\u00e2ni vin din direc\u0163ia opus\u0103. Mult dup\u0103 miezul nop\u0163ii Compania a II-a ajunge \u00een Petro\u015fani \u015fi este cazat\u0103 \u00een sala de clas\u0103 a unei \u015fcoli pentru odihn\u0103 de c\u00e2teva ore. De la mar\u015ful lung ne ard t\u0103lpile. Cu toate acestea, Companiile II \u015fi V sunt \u00eembarcate \u00een ma\u015fini \u015fi, prin Lupeni, sunt duse la Uricani, pe linia muntoas\u0103 a frontului\u201d. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Acestea sunt primele fraze referitoare la jude\u0163ul Hunedoara din cartea lui Rommel dedicat\u0103 Primului R\u0103zboi Mondial. Cel care avea s\u0103 devin\u0103 apoi cel mai cunoscut feldmare\u015fal german, poveste\u015fte apoi de un atac e\u015fuat al trupelor bavareze \u201cprin Defileul Surduc \u015fi Pasul V\u00e2lcan\u201d, atac soldat cu \u00eempr\u0103\u015ftierea trupelor de artilerie \u015fi infanterie, trupele germane sl\u0103bite r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, totu\u015fi, s\u0103 supravegheze creasta, fiind \u00eens\u0103 vulnerabile \u00een lipsa \u00eent\u0103ririlor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u0103ririle tocmai soseau, iar Rommel avea s\u0103 se remarce \u00een zilele urm\u0103toare: \u201dDup\u0103 mai multe ore de mers cu ma\u015finile suntem debarca\u0163i la Uricani. De acolo comandamentul ne trimite spre \u00een\u0103l\u0163imea 1794 m (\u015eigleu Mic), spre zona de creast\u0103 a grani\u0163ei (vechea grani\u0163\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 neunificat\u0103 cu Transilvania \u015fi Imperiul Austro Ungar). \u00cenaint\u0103m pe o potec\u0103 abrubt\u0103. Rucsacurile sunt \u00eenc\u0103rcate cu provizii pentru patru zile. Ofi\u0163erii \u00ee\u015fi car\u0103 \u015fi ei rucsacurile. Urc\u0103m ore \u00eentregi pe pantele abrupte ale muntelui. Ne \u00eent\u00e2lnim cu mai mul\u0163i oameni, printre care \u015fi un ofi\u0163er al unit\u0103\u0163ii bavareze care s-au luptat cu armata rom\u00e2n\u0103. Dup\u0103 relat\u0103rile acestora, \u00een confrunt\u0103rile cu solda\u0163ii rom\u00e2ni au avut loc momente fierbin\u0163i. \u00cen luptele date rom\u00e2nii au \u00eenvins, iar dintre solda\u0163ii germani doar c\u00e2\u0163iva au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 prin p\u0103durile seculare creasta de grani\u0163\u0103. Rom\u00e2nii sunt caracteriza\u0163i ca du\u015fmani periculo\u015fi. Despre acest lucru vrem s\u0103 ne convingem \u015fi noi. T\u00e2rziu dup\u0103 amiaz\u0103 ajungem la comandamentul de la \u00een\u0103l\u0163imea de 1201 metri. Ploaia rece se transform\u0103 \u00een ploaie toren\u0163ial\u0103 care ne ud\u0103 p\u00e2n\u0103 la piele. Pe panta abrupt\u0103, st\u00e2ncoas\u0103, este imposibil de \u00eenaintat. \u00cennopt\u0103m la \u00een\u0103l\u0163imea de 1.500 de metri. \u00cen hainele ude ne cuprinde frigul. \u00cencercarea de a aprinde focul e zadarnic\u0103. \u00cenveli\u0163i \u00een p\u0103turi \u015fi foi de cort tremur\u0103m de frig. \u00cen momentul \u00een care ploaia se opre\u015fte, \u00eencerc\u0103m din nou s\u0103 aprindem focul, dar tot f\u0103r\u0103 succes. Minutele nop\u0163ii \u00eengrozitoare trec foarte \u00eencet\u201d , noteaz\u0103 Erwin Rommel.<\/p>\n\n\n\n

T\u00e2n\u0103rul locotenent german poveste\u015fte apoi c\u0103 ultima por\u0163iune a ascensiunii s-a f\u0103cut prin z\u0103pad\u0103, iar p\u00e2n\u0103 la destina\u0163ie, echipamentul \u015fi hainele militarilor \u00eenghe\u0163aser\u0103 complet. \u201dTemperaturile sunt sub zero grade, iar la destina\u0163ie un ad\u0103post improvizat poate g\u0103zdui doar 10 persoane \u015fi, mai r\u0103u, \u00eencepe \u015fi o furtun\u0103 de z\u0103pad\u0103. Oamenii \u00ee\u015fi monteaz\u0103 corturile \u00een z\u0103pad\u0103 \u2013 relateaz\u0103 Rommel. Aprinderea focului e\u015fueaz\u0103 din nou. Cu toate c\u0103 mul\u0163i solda\u0163i au febr\u0103, cererea de retragere este refuzat\u0103. Urmeaz\u0103 o noapte \u00eengrozitoare. Frigul devine tot mai insuportabil. Solda\u0163ii nu rezist\u0103 \u00een corturi \u015fi \u00eencearc\u0103, prin mi\u015fcare, s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103. Greu trece noaptea de iarn\u0103. C\u00e2nd se lumineaz\u0103, doctorul este obligat s\u0103 interneze \u00een spital 40 de oameni\u201d. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103pitanul amintit de Rommel decide retragerea pe o pozi\u0163ie situat\u0103 la 1.100 de metri altitudine, asum\u00e2ndu-\u015fi riscul de a fi condamnat la moarte, pentru nerespectarea unui ordin direct.<\/p>\n\n\n\n

\u201cDup\u0103 trei zile compania era din nou \u00een stare de utilizare. \u00cen condi\u0163ii meteorologice mult mai bune \u015fi cu echipament mai bun, urc\u0103m Muncelul. Dup\u0103 o campare la 1.800 de metri ne apropiem de Stresur\u0103. Stresura se \u00eensufle\u0163e\u015fte. \u00cen apropiere, un batalion rom\u00e2nesc este a\u015fezat \u00een mai multe pozi\u0163ii de ap\u0103rare. \u00cen zilele urm\u0103toare au loc ciocniri mai mici cu for\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti, din fericire f\u0103r\u0103 pierderi de partea noastr\u0103. Spre dreapta, dincolo de Arcanu, pe pantele sud-estice se v\u0103d urmele Diviziei a XI-a Artilerie. La doi kilometri spre est este Batalionul de V\u00e2n\u0103tori de Munte care st\u0103 pe creasta urm\u0103toare. C\u00e2mpia de sub noi, este acoperit\u0103 de cea\u0163a care se ridic\u0103 spre mun\u0163ii din Ardeal ca o mare. Peisajul este mirific\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartea sa, la finalul fiec\u0103rui episod, Rommel pune concluzii. Acestea nu au lipsit nici c\u00e2nd a fost vorba despre primul s\u0103u contact cu frontul din Rom\u00e2nia: \u201cAtacul spre \u00een\u0103l\u0163imea 1.794 arat\u0103 cum starea vremii din zonele montane \u00eenalte poate influen\u0163a, chiar poate mic\u015fora puterea de rezisten\u0163\u0103 \u015fi capacitatea de atac a echipei. Mai ales dac\u0103 echipamentul nu este corespunz\u0103tor \u015fi dac\u0103 rezervele nu func\u0163ioneaz\u0103. \u00cen asemenea condi\u0163ii, la peste 1.800 de metri, dup\u0103 unit\u0103\u0163ile militare trebuie transportate lemne de foc sau mangan. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, pe p\u0103r\u0163ile sudice ale Mun\u0163ilor V\u00e2lcan corturile (armatei germane) erau \u00eenc\u0103lzite cu mangan a\u015fezat \u00een cutii de conserve\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Erwin Rommel poveste\u015fte c\u0103, la \u00eenceput de noiembrie, Armata Rom\u00e2n\u0103 se a\u015ftepta ca \u00eencercarea trupelor germane \u015fi austro-ungare de a str\u0103punge linia frontului de pe Carpa\u0163i s\u0103 aib\u0103 loc \u00een zona Bra\u015fovului, f\u0103r\u0103 s\u0103 ia \u00een calcul prea mult posibilitatea ca adversarul s\u0103 maseze o nou\u0103 armat\u0103 \u00een zona Defileul Jiului \u2013 Pasul V\u00e2lcan \u2013 Muncelu. El mai spune c\u0103 \u00een primele zile ale lunii noiembrie (1916 \u2013 n.red.) un batalion de munte german a ocupat creasta Prislop \u2013 Cepului \u2013 Gruba Mare.<\/p>\n\n\n\n

\u201cAstfel s-a asigurat ie\u015firea for\u0163elor principale din zona muntoas\u0103. Zonele ocupate au fost ap\u0103rate de contraatacurile adversarilor. \u00cen toate aceste confrunt\u0103ri, rom\u00e2nii s-au luptat foarte bine\u201d, spune Rommel \u00een cartea sa. Apoi descrie asaltul batalionului s\u0103u asupra zonei Le\u015fului, zon\u0103 din care \u00eencepe Oltenia. \u201cRom\u00e2nii au \u00eent\u0103rit foarte mult acest munte. \u00cen \u015faua cu pu\u0163in\u0103 vegeta\u0163ie dintre Gruba Mare \u015fi Le\u015fu sunt mai multe posturi rom\u00e2ne\u015fti. Atacul batalionului este ajutat de o baterie de munte. La 11 noiembrie, diminea\u0163a, Compania a II-a (cea condus\u0103 de Rommel \u2013 n.red.), \u00eent\u0103rit\u0103 cu un pluton de pu\u015fca\u015fi mitraliori e preg\u0103tit\u0103 de atac la 200 de metri de pozi\u0163iile de pe pantele Le\u015fului. Locul unde ne afl\u0103m va fi toat\u0103 ziua sub tirul artileriei adversarului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Feldmare\u015falul Rommel este amintit de istorici nu numai pentru realiz\u0103rile sale militare remarcabile, dar \u015fi pentru cavalerismul \u015fi respectul ar\u0103tat adversarilor s\u0103i. De multe ori s-a opus ordinelor directe, atunci c\u00e2nd considera c\u0103 acestea \u00eenc\u0103lcau codul onoarei militare \u015fi umane. \u00cen primul R\u0103zboi Mondial a luptat \u00een Fran\u0163a, Rom\u00e2nia \u015fi Italia \u015fi s-a remarcat prin rapiditatea deciziilor luate \u015fi prin felul \u00een care, a \u015ftiut s\u0103 speculeze confuzia adversarilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen memoria celor care au luptat \u00een Mun\u021bii V\u00e2lcanului s-au ridicat mai multe troi\u021be \u0219i cruci, de cei care doresc s\u0103 \u021bin\u0103 memoria vie a eroilor, care au pierit de aceste meleaguri. Mul\u021bi solda\u021bi, rom\u00e2ni sau germani au fost \u00eengropa\u021bi \u00een cimitirele de la Paro\u0219eni, Aninoasa, Petro\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/a><\/p>\n\n\n\n

<\/a><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0103 nu ne uit\u0103m ISTORIA… \u201eC\u00e2nd am luat mo\u015ftenirea \u00eentemeietorului Rom\u00e2niei moderne, am f\u0103g\u0103duit \u00eenaintea…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":0,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3418"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3418\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3458,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3418\/revisions\/3458"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}