{"id":3160,"date":"2024-04-27T08:34:31","date_gmt":"2024-04-27T08:34:31","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=3160"},"modified":"2024-04-27T12:29:56","modified_gmt":"2024-04-27T12:29:56","slug":"muzeul-momarlanului-din-petrosani-un-reper-pentru-valea-jiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2024\/04\/27\/muzeul-momarlanului-din-petrosani-un-reper-pentru-valea-jiului\/","title":{"rendered":"Muzeul Mom\u00e2rlanului din Petro\u0219ani\u00a0 un reper pentru VALEA JIULUI"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

Cultura este un sistem-instrument prin care o persoan\u0103 este pus\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie favorabil\u0103 pentru a confrunta problemele specifice implicate de satisfacerea nevoilor. Sistemul socio-cultural al organiza\u0163iilor va reflecta sau va trebui s\u0103 reflecte aspira\u0163ia membrilor pentru satisfacerea nevoilor prin munc\u0103 \u015fi participarea la via\u0163a organiza\u0163ional\u0103. Nici un popor nu poate exista f\u0103r\u0103 comunicare, f\u0103r\u0103 schimb de valori. Valorile fiec\u0103rui neam vin din vechime, \u00eel individualizeaz\u0103 \u015fi \u00eel caracterizeaz\u0103.  Iar arta noastr\u0103 popular\u0103, manifestat\u0103 sub toate aspectele ei, prezint\u0103 o bog\u0103\u0163ie nepre\u0163uit\u0103 de comori pentru to\u0163i cei care-\u015fi iubesc patria \u015fi neamul,<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important \u00een via\u0163a poporului, continu\u00e2nd cu frumoasele costume pe care le \u00eembrac\u0103 \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri \u015fi termin\u00e2nd cu dansurile, c\u00e2ntecele \u015fi strig\u0103turile nelipsite la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru acela care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 le adune pentru a le d\u0103rui din nou, dup\u0103 cum spune \u015fi Anton Pann: \u201eDe la lume adunate, \u015fi-napoi la lume date\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenconjurat\u0103 de mun\u021bii Par\u00e2ng, \u0218ureanu, Retezat \u0219i V\u00e2lcan, Valea Jiului ofer\u0103 iubitorilor de c\u0103l\u0103torii locuri extrem de atractive, unice \u00een lume, care trebuie descoperite de fiecare turist. O mul\u021bime de a\u0219ez\u0103ri pitore\u0219ti \u00eemp\u00e2nzesc mun\u021bii \u00een jurul ora\u0219elor miniere din Valea Jiului, Hunedoara. Aici, locuiesc, din cele mai vechi timpuri, rom\u00e2ni, care s-au ocupat cu cre\u0219terea animalelor numi\u021bi \u201emom\u00e2rlani\u201c.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Urma\u015fii dacilor, a\u015fa cum sunt numi\u0163i mom\u00e2rlanii, au p\u0103strat tradi\u0163ii arhaice distincte, una dintre ele fiind \u00eengroparea mor\u021bilor \u00een gr\u0103dinile caselor, pentru ca sufletele lor s\u0103 aib\u0103 parte de lini\u015fte.<\/p>\n\n\n\n

 Portul tradi\u0163ional le era asem\u0103n\u0103tor cu cel al dacilor \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i \u00een scenele Columnei lui Traian. Cine a v\u0103zut Columna lui Traian din Roma va avea pu\u0163ine dubii c\u0103 ace\u015fti valahi, la fel ca \u015fi cei din Moldo-Valahia, sunt descenden\u0163ii poporului lui Decebal.<\/p>\n\n\n\n

Lucre\u021bia  M\u0103linesc \u0219i Petre G\u0103l\u0103\u021ban  sunt  cei care au \u00eenfiin\u021bat \u0219i administreaz\u0103 de c\u00e2\u021biva ani, pe cont propriu \u201dMuzeul Mom\u00e2rlanilor\u201d din Petro\u0219ani, acolo unde, al\u0103turi membrii  Clubul de Pres\u0103 \u0219i al\u021bi colaboratori, prin mesajele \u0219i evenimentele care s-au derulat aici, au transmis rom\u00e2nilor \u0219i \u00eentregii lumi c\u0103\u201d ve\u0219nicia s-a n\u0103scut la sat\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Mii se exponate pot fi v\u0103zute \u00een casa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 pe care, cei doi so\u021bi au \u00eempodobit-o cu cele mai de pre\u021b odoare, obiecte vechi de sute de ani, r\u0103mase mo\u0219tenire de la  str\u0103mo\u0219i. Aici pot fi admirate \u0219i alte sute de obiecte specifice zonei, de la \u00eembr\u0103c\u0103minte veche de zeci de ani, p\u00e2n\u0103 la unelte tradi\u021bionale, unele rudimentare, folosite \u00een ogr\u0103zile familiilor mom\u00e2rl\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste obiecte au fost donate de-a lungul timpului de mai mul\u021bi mom\u00e2rlani din Sl\u0103tinioara, S\u0103l\u0103truc, D\u00e2lja Mare.  \u00cen cadrul muzeului pot fi admirate \u0219i zeci de p\u0103pu\u0219i, toate \u00eembr\u0103cate \u00een costume populare, realizate chiar de Lucre\u021bia M\u0103linesc, o adev\u0103rat\u0103 creatoarele de piese unice, obiecte casnice \u0219i tot ceea ce este necesar \u00eentr-o gospod\u0103rie \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u201cMuzeul Mom\u00e2rlanului\u201d din Petro\u0219ani este un loc unde se reconstituie o parte din tradi\u021bia mom\u00e2rlanilor, oamenii locului, iar de-a lungul anilor le-au trecut pragul pe l\u00e2ng\u0103 jurnali\u0219ti \u0219i creatori de continut ce promoveaz\u0103 turismul \u0219i diferite grupuri de vizitatori, at\u00eet din \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i din alte p\u0103r\u021bi ale lumii.<\/p>\n\n\n\n

 \u00centotdeauna au fost primi\u021bi de gazde cu z\u00e2mbetul pe buze, de multe ori cu bucate tradi\u021bionale \u0219i cu prezent\u0103ri de tradi\u021bii \u0219i obiceiuri locale.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

 \u0218i tot prin contribu\u021bie proprie, au reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103, de cur\u00e2nd  la muzeu \u00eenc\u0103 o cas\u0103 tradi\u021bional\u0103, pe care o vor \u00eempodobi cu alte obiecte \u0219i lucruri care nu au \u00eenc\u0103put \u00een  prima cas\u0103 muzeu.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Scopul acestui muzeu este de a promova \u015fi conserva tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile str\u0103mo\u015fe\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00cen ultima perioad\u0103, \u00a0pragul acestui inedit muzeu, care s-a n\u0103scut din dragostea fa\u0163\u0103 de ceea ce au mai bun comunit\u0103\u0163ile, a fost trecut \u015fi de mai mul\u0163i elevi lupeneni de la Liceul Tehnologic, coordona\u021bi de prof. Dorina Julec\u0103tean, dar \u015fi din alte zone ale \u021b\u0103rii, care au r\u0103mas \u015fi ei impresiona\u0163i de bog\u0103\u0163ia \u015fi varietatea obiectelor expuse, elevii \u00a0dovedind un interes deosebit, pentru a-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163i cuno\u015ftin\u0163ele despre via\u0163a \u015fi activitatea zilnic\u0103 a mom\u00e2rlanilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Pu\u0163ine popoare ale lumii au reu\u015fit s\u0103 conserve at\u00e2t de bine cultura tradi\u0163ional\u0103, pentru c\u0103 s-au aliniat globaliz\u0103rii, uit\u00e2nd de lucrurile spirituale. Rom\u00e2nii sunt \u00eens\u0103 privilegia\u0163i \u015fi trebuie s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m \u00een fa\u0163a acelor oameni care, pe banii lor \u0219i prin munca asiduu\u0103 pe care o depun,\u00a0\u00eencearc\u0103 s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 p\u0103streze adev\u0103ratele comori ale neamului rom\u00e2nesc. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Sprijinirea conserv\u0103rii patrimoniului local \u015fi al tradi\u0163iilor, trebuie s\u0103 devin\u0103 totu\u0219i o prioritate pentru to\u0163i factorii decizionali, pentru c\u0103, al\u0103turi de serviciile agroturistice, meste\u015fugurile \u015fi activit\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale, pot fi o modalitate de promovare \u015fi cre\u015ftere a atractivit\u0103\u0163ii zonelor, precum este \u015fi Valea Jiului, ce pot atrage turi\u015ftii \u015fi cu beneficii diverse pentru popula\u0163ia local\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cultura este un sistem-instrument prin care o persoan\u0103 este pus\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie favorabil\u0103 pentru a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3160","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":0,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3160","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3160"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3160\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3186,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3160\/revisions\/3186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}