{"id":2709,"date":"2024-04-01T06:30:05","date_gmt":"2024-04-01T06:30:05","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=2709"},"modified":"2024-04-01T06:30:06","modified_gmt":"2024-04-01T06:30:06","slug":"cu-cat-falia-este-mai-lunga-poate-sa-potenteze-un-cutremur-cu-o-magnitudine-mai-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2024\/04\/01\/cu-cat-falia-este-mai-lunga-poate-sa-potenteze-un-cutremur-cu-o-magnitudine-mai-mare\/","title":{"rendered":"\u201dCu c\u00e2t falia este mai lung\u0103, poate s\u0103 poten\u0163eze un cutremur cu o magnitudine mai mare\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Cutremurele din luna februarie a anului trecut din jude\u0163ul Gorj, de 5,2, respectiv 5,7 magnitudine, nu au fost provocate, ci au avut cauze locale, \u00a0reprezentate de existen\u0163a unor falii \u00eentr-o zon\u0103 pretensionat\u0103, \u015fi exterioare \u2013 influen\u0163ele cutremurului de 7,8 din Turcia\u201d<\/em>\u00a0<\/strong>, a declarat zilele trecute, la T\u00e2rgu Jiu, Mihai Diaconescu, specialist al Institutului Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului (INFP). Marea majoritate a cutremurelor care s-au produs \u00een jude\u021bul vecin, au produs pagube \u0219i au indus panica, vezi blocurile vechi din Aninoasa \u0219i \u00een zona V\u0103ii Jiului, ele fiind resim\u021bite p\u00e2n\u0103 la Deva, Timi\u0219oara, dar \u0219i alte zone din sud-vestul \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen jude\u021bul \u00a0Gorj \u00a0de la \u00eenceputul anului 2023\u00a0 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost detectate 4164 de cutremure cu magnitudinea cuprins\u0103 \u00eentre 0 si 5.7 grade, aproape 84,4% din cutremurele produse pe teritoriul Rom\u00e2niei, anul trecut. Directorul INFP, Constantin Ionescu, \u015fi Mihai Diaconescu s-au aflat \u00a0zilele trecute\u00a0\u00een jude\u0163ul Gorj \u00eentr-o vizit\u0103 de lucru la invita\u0163ia prefectului Iulian Popescu, ei merg\u00e2nd \u00een teren pentru a stabili noi loca\u0163ii,\u00a0 pentru amplasarea a \u00eenc\u0103 dou\u0103 sta\u0163ii seismice.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Vizita de lucru a \u00eenceput cu o deplasare \u00een teren, pentru identificarea spa\u021biilor \u00een care se va amplasa noua aparatur\u0103 relocat\u0103 de Institutul Na\u021bional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului \u00een jude\u021bul Gorj , respectiv sta\u021bia seismic\u0103 pentru localizarea cutremurelor \u00a0de la Tismana, sat Sohodol\u00a0 \u0219i\u00a0 un senzor de monitorizare al efectelor cutremurelor de la T\u00e2rgu Jiu, \u00een Parcul Central. \u00cen plus fa\u021b\u0103 de aceste noi loca\u021bii, \u00een jude\u021bul vecin sunt amplasate alte opt sta\u021bii seismice pentru localizarea cutremurelor. Mihai Diaconescu a afirmat, \u00een conferin\u0163a de pres\u0103, c\u0103 cele dou\u0103 cutremure mari produse pe 13 \u015fi 14 februarie 2023 nu au avut cauze antropice, excluz\u00e2nd ideea unei fractur\u0103ri \u00een zona Gorjului, ci unele locale \u015fi exterioare.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u201d Falia din jude\u0163ul Gorj, care a provocat cutremurul de 5,7 de pe 14 februarie, este lung\u0103, astfel c\u0103, poate genera cutremure cu magnitudini mari. Sunt formule care stabilesc leg\u0103tura \u00eentre magnitudine \u015fi lungimea faliei. Cu c\u00e2t falia este mai lung\u0103, poate s\u0103 poten\u0163eze un cutremur cu o magnitudine mai mare. \u00cen ceea ce prive\u015fte cauza cutremurelor, e adev\u0103rat c\u0103 \u00een primele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, nu am fost prea fermi \u00een a avea o p\u0103rere clar\u0103, dar,\u00a0 ne-a trebuit o perioad\u0103 \u00een care,\u00a0 s\u0103 asimil\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi s\u0103 elabor\u0103m ni\u015fte modele. Primul model, care a \u015fi r\u0103mas \u00een picioare,\u00a0 privind cauze locale, datorit\u0103 existen\u0163ei unor falii locale \u00eentr-o zon\u0103 pretensionat\u0103, \u015ftim c\u0103ne afl\u0103m \u00eentr-o zon\u0103 de curbur\u0103 a Carpa\u0163ilor, aceast\u0103 zon\u0103 nu este doar a\u015fa, o hart\u0103, ci sunt ni\u015fte roci care sunt mulate dup\u0103 un arc de cerc s\u0103 spunem, care \u00eencepe aici \u00een zona asta \u015fi se termin\u0103 \u00een Balcani. Cauzele exterioare sunt influen\u0163ele datorate cutremurelor turce\u015fti, \u00een special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, a c\u0103rui energie s-a propagat pe planul de subduc\u0163ie al pl\u0103cii africane, sub placa est-european\u0103. De pe teritoriul Rom\u00e2niei s-au remarcat sta\u0163iile seismice din sudul Carpa\u0163ilor Meridionali, respectiv la sud de T\u00e2rgu C\u0103rbune\u015fti \u00een care arat\u0103 foarte clar c\u0103 Vrancea nu a fost influen\u0163at\u0103, ci aceast\u0103 zon\u0103, Vrancea a fost influen\u0163at\u0103\u00a0 doar de cutremurul de 7,5, care a fost dup\u0103 cel de 7,8 din Turcia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Situa\u0163ia a fost destul de complicat\u0103 pentru a fi dat\u0103 public dintr-odat\u0103, neav\u00e2nd niciun argument, \u00een afar\u0103 de expertiza noastr\u0103\u201d, a spus specialistul INFP. \u00a0Constantin Ionescu a precizat c\u0103, pe parcursul anului trecut, la nivel na\u0163ional au fost \u00eenregistrate 4.900 de cutremure, dintre care, peste 4.200 s-au produs\u00a0numai \u00een jude\u0163ul Gorj.<\/p>\n\n\n\n

\u201cZona din jude\u0163ul Gorj este una cunoscut\u0103 ca fiind activ\u0103 din punct de vedere seismic, dar care se activeaz\u0103 la intervale foarte mari de timp. \u00cen geofizic\u0103 sau geologie, timpii de producere a unor cutremure semnificative sunt de obicei care acoper\u0103 \u015fi o genera\u0163ie sau dou\u0103 genera\u0163ii. Din aceast\u0103 cauz\u0103, genera\u0163iile noastre nu \u00ee\u015fi aduc aminte sau nu au tr\u0103it cutremure \u00een zona de aici \u015fi de aici a rezultat \u015fi panica din acel moment. Noi am instalat pe perioada respectiv\u0103 sta\u0163ii seismice \u00een zona de aici, pentru a localiza foarte bine cutremurele, p\u00e2n\u0103 la momentul cutremurelor erau c\u00e2teva sta\u0163ii seismice pentru c\u0103, neav\u00e2nd zona activ\u0103, nu era de interes ca s\u0103 monitoriz\u0103m loca\u0163iile. Am reu\u015fit s\u0103 detect\u0103m pe perioada anului 2023 4.200 de cutremure cu magnitudini cuprinse \u00eentre 0\u00a0 \u015fi 5,7 grade, at\u00e2tea cutremure s-au produs \u00een zona de aici.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La nivel na\u0163ional \u00een 2023 s-au produs 4.900 de cutremure. \u00cen Vrancea s-au produs 230 de cutremure, restul \u00een alte regiuni seismice \u2013 Banatul, Gala\u0163i, NV Rom\u00e2niei\u201d, a mai\u00a0 spus directorul INFP. El a mai ad\u0103ugat c\u0103, la nivel na\u0163ional, Institutul are peste 200 de sta\u0163ii seismice, 35 de echipamente de GPS \u015fi alte tehnologii cu care monitorizeaz\u0103 diferite evenimente naturale \u015fi antropice.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cutremurele din luna februarie a anului trecut din jude\u0163ul Gorj, de 5,2, respectiv 5,7 magnitudine,…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2709","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":1,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2709"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2709\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2715,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2709\/revisions\/2715"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}