{"id":2506,"date":"2024-03-13T08:50:42","date_gmt":"2024-03-13T08:50:42","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=2506"},"modified":"2024-03-13T08:50:43","modified_gmt":"2024-03-13T08:50:43","slug":"in-romania-consumul-de-gaze-din-2023-a-fost-cel-mai-mic-din-ultimele-decenii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2024\/03\/13\/in-romania-consumul-de-gaze-din-2023-a-fost-cel-mai-mic-din-ultimele-decenii\/","title":{"rendered":"\u00cen Rom\u00e2nia consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii"},"content":{"rendered":"\n

Mini\u0219trii energiei au avut la \u00eenceputul lunii martie, un schimb de opinii pe tema securit\u0103\u021bii \u00een aprovizionarea cu energie \u0219i demersurile de preg\u0103tire pentru iarna 2024-2025. \u00a0Ei au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului de continuare a m\u0103surilor de reducere voluntar\u0103 a consumului de gaze naturale \u00een UE pentru \u00eenc\u0103 12 luni..<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Pentru Rom\u00e2nia, consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii, pe fondul \u00eenchiderii aproape totale a marilor capacit\u0103\u021bi industriale din chimie, siderurgie, metalurgie.<\/p>\n\n\n\n

Consumul de gaze a fost de 9,6 miliarde de metri cubi \u00een 2023, cel mai mic nivel din ultimii zece ani cel pu\u021bin. \u00cen acest moment, consumul de gaze al Rom\u00e2niei este mai mult sus\u021binut de popula\u021bie, prin termie \u0219i centralele individuale, nu de industrie, o situa\u021bie complet invers\u0103 celei unei economii sustenabile. \u00cen marja reuniunii, a avut loc de asemenea o \u0219edin\u021b\u0103 de coordonare cu statele din Alian\u021ba Nuclear\u0103, ocazie cu care a fost adoptat\u0103 o declara\u021bie privind recunoa\u0219terea rolului energiei nucleare \u00een decarbonizare \u0219i analiza instrumentelor de finan\u021bare ale UE care ar putea fi utilizate sau reconfigurate pentru a permite accelerarea proiectelor nucleare (capacit\u0103\u021bi mari dar si reactoare modulare mici). Comisia European\u0103 a informat mini\u0219trii energiei asupra progreselor realizate de statele membre \u00een atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030, cu accent pe actualizarea planurilor na\u021bionale energie-clim\u0103. Reprezentan\u021bii statelor membre reuni\u021bi \u00een Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin reducerea dependen\u021bei de Rusia (\u00een linie cu obiectivele planului REPowerEU), realizarea tranzi\u021biei c\u0103tre energia regenerabil\u0103 \u0219i cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investi\u021bii \u00een infrastructura de gaze naturale \u0219i cea energetic\u0103, implementarea unor solu\u021bii inovative precum baterii, stocare, hidrogen.<\/p>\n\n\n\n

Ministerul Energiei a primit aprobarea Comisiei Europene pentru schema de finan\u021bare a contractelor pentru diferen\u021b\u0103: trei \u00a0miliarde de EUR pentru proiecte de 5000MW energie solar\u0103 \u0219i eolian\u0103.<\/strong> Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare. 5000MW energie verde reprezint\u0103 cea mai mare investi\u021bie pentru tranzi\u021bia energetic\u0103 a Rom\u00e2niei. Prin contractele pentru diferen\u021b\u0103, \u00een urma unei proceduri competitive publice \u0219i transparente, se va fixa pre\u021bul de v\u00e2nzare a energiei electrice generat\u0103 de aceste investi\u021bii pentru urm\u0103torii 15 ani.<\/p>\n\n\n\n

Analiz\u00e2nd dependen\u021ba de importurile de gaze \u00een ultimii 5 ani \u00een func\u021bie de canalele de transport arat\u0103 c\u0103 au sc\u0103zut puternic cantit\u0103\u021bile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea sc\u0103z\u00e2nd de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL \u0219i de dou\u0103 ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea se remarc\u0103 c\u0103 a crescut cantitatea de gaze importat\u0103 din afara Rusiei prin conducte.<\/p>\n\n\n\n

Singura reducere a dependen\u021bei de importuri o putem observa pe pia\u021ba produselor petroliere, unde a sc\u0103zut dependen\u021ba Europei de importuri cu cca 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul cre\u0219terii obliga\u021biei de a introduce biocombustibili \u00een combustibilii clasici, c\u00e2t \u0219i datorit\u0103 ma\u0219inilor hibrid \u0219i a celor electrice. De aseemenea este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependen\u021bei fa\u021b\u0103 de un produs energetic din Rusia, practic dependen\u021ba fa\u021b\u0103 de Rusia sc\u0103z\u00e2nd de 6 ori.<\/p>\n\n\n\n

Dependen\u021ba fa\u021b\u0103 de c\u0103rbunele important \u00een UE a crescut \u00een anii 2021 \u0219i 2022, odat\u0103 cu repornirea unor centrale pe c\u0103rbune urmare a crizei gazelor \u0219i a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redus\u0103 sc\u0103dere a dependen\u021bei de importuri din Rusia este la nivelul c\u0103rbunelui, aceasta reduc\u00e2nduse cu doar 6%.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Analiz\u00e2nd dependen\u021ba diferitelor \u021b\u0103ri fa\u021b\u0103 de importurile de energie vedem c\u0103 \u021b\u0103rile insulare se g\u0103sesc \u00een topul \u021b\u0103rilor dependente de energie, iar la polul opus sunt Rom\u00e2nia (a 4 cea mai pu\u021bin dependent\u0103 \u021bar\u0103 din UE), \u00eenainte de Suedia, Estonia \u0219i Islanda. <\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia este cea mai pu\u021bin \u021bar\u0103 dependent\u0103 de gazele de import \u0219i a doua cea mai pu\u021bin \u021bar\u0103 dependent\u0103 de importul de produse petroliere.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mini\u0219trii energiei au avut la \u00eenceputul lunii martie, un schimb de opinii pe tema securit\u0103\u021bii…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":1,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2506"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2506\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2510,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2506\/revisions\/2510"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}