{"id":2350,"date":"2024-02-27T08:24:01","date_gmt":"2024-02-27T08:24:01","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=2350"},"modified":"2024-02-27T08:24:02","modified_gmt":"2024-02-27T08:24:02","slug":"turismul-este-un-domeniu-de-activitate-ce-valorifica-o-materie-prima-inepuizabila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2024\/02\/27\/turismul-este-un-domeniu-de-activitate-ce-valorifica-o-materie-prima-inepuizabila\/","title":{"rendered":"Turismul este un domeniu de activitate ce valorific\u0103 o \u201ematerie prim\u0103\u201d inepuizabil\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Guvernul a aprobat zilele trecute hot\u0103r\u00e2rea care  completeaz\u0103 \u015fi modific\u0103 Strategia na\u0163ional\u0103 de dezvoltare a ecoturismului – context, viziune \u015fi obiective  pentru perioada  2019-2029<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201dSe aprob\u0103 planul de ac\u0163iune pentru implementarea strategiei de ecoturism \u015fi, de asemenea, modificarea criteriilor de recunoa\u015ftere a destina\u0163iilor ecoturistice. \u00a0Scopul strategiei \u015fi al planului de ac\u0163iune al acesteia este de a promova ecoturismul, ca form\u0103 principal\u0103 de turism \u00een cadrul destina\u0163iilor \u00een care natura \u015fi cultura local\u0103 ocup\u0103 un loc central \u015fi cre\u015fterea rolului pe care ecoturismul \u00eel joac\u0103 \u00een dezvoltarea economic\u0103 a acestor areale \u015fi \u00een prosperitatea popula\u0163iei locale”, se arat\u0103 \u00een comunicatul guvernului.<\/p>\n\n\n\n

Afirmarea valorilor naturale \u0219i culturale ale Rom\u00e2niei, prin crearea \u0219i promovarea unei re\u021bele de destina\u0163ii ecoturistice cu notorietate pe plan na\u021bional \u0219i interna\u021bional, \u00a0vor contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea vie\u0163ii comunit\u0103\u0163ilor locale \u0219i la conservarea resurselor naturale \u015fi culturale locale. Rom\u00e2nia are un capital natural deosebit de variat. Datorit\u0103 condi\u0163iilor fizico-geografice, care includ mun\u0163i, c\u00e2mpii, re\u0163ele hidrografice majore, zone umede \u015fi unul din cele mai frumoase sisteme de delt\u0103 (Delta Dun\u0103rii). Rom\u00e2nia este singura \u0163ar\u0103 de pe continent pe teritoriul c\u0103reia sunt prezente cinci \u00a0din cele nou\u0103 \u00a0regiuni biogeografice ale Uniunii Europene (continental\u0103 \u2013 53% din suprafa\u021ba \u021b\u0103rii, alpin\u0103 \u2013 23%, stepic\u0103 \u2013 17%, panonic\u0103 \u2013 6% \u015fi pontic\u0103 \u2013 1%). \u0162ara noastr\u0103 are o diversitate biologic\u0103 ridicat\u0103, exprimat\u0103 at\u00e2t la nivel de ecosisteme, c\u00e2t \u015fi la nivel de specii \u0219i o diversitate \u0219i valoare ridicat\u0103 a peisajelor (p\u0103duri, chei, pe\u015fteri, mun\u0163i, ape, zone rurale etc.). Pe teritoriul \u021b\u0103rii se afl\u0103 peste jum\u0103tate din suprafa\u021ba Mun\u021bilor Carpa\u021bi, una dintre cele mai importante ecoregiuni europene, cursul inferior al Dun\u0103rii (1.075 km \u00eentre Bazia\u0219 \u0219i Sulina), precum \u0219i Delta Dun\u0103rii, cea mai important\u0103 zon\u0103 umed\u0103 din Europa, ad\u0103postind peste 3.000 de perechi de pelicani, reprezent\u00e2nd peste 80% din efectivul european.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia\u00a0 este una dintre pu\u021binele \u021b\u0103ri europene ce \u00eenc\u0103 de\u021bine p\u0103duri virgine (circa 77% din totalul celor r\u0103mase \u00een regiunea Carpatic\u0103 \u0219i are\u00a0 \u0219i un poten\u0163ial speologic bogat \u2013 peste 10.000 de pe\u015fteri (locul III \u00a0\u00een Europa), unele cu valoare \u015ftiin\u0163ific\u0103 sau estetic\u0103 deosebit\u0103, av\u00e2nd statut de monumente ale naturii sau rezerva\u0163ii \u2013 Ghe\u0163arul Sc\u0103ri\u015foara, Ur\u015filor, Topolni\u0163a, Cet\u0103\u0163ile Ponorului, Meziad etc. \u00a0Se remarc\u0103 existen\u0163a unor importante popula\u0163ii de carnivore mari: lupi, ur\u015fi bruni \u015fi r\u00e2\u015fi. Acestea reprezint\u0103 aproximativ jum\u0103tate din efectivele existente la nivel european (cu excep\u021bia Rusiei), iar acest fapt reprezint\u0103 un simbol al vie\u0163ii s\u0103lbatice \u015fi al habitatelor naturale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

O bun\u0103 parte din teritoriul na\u0163ional este acoperit\u0103 de Re\u0163eaua comunitar\u0103 de arii naturale protejate, recunoscut\u0103 \u0219i ca Re\u021beaua Natura 2000,<\/strong> reprezentat\u0103 de 606 situri Natura 2000, dintre care: 171 Arii de Protec\u0163ie Special\u0103 Avifaunistic\u0103 (SPA), 224 Situri de Importan\u021b\u0103 Comunitar\u0103 (SCI) \u015fi 211 Arii Speciale de Conservare (SAC), care, cumulat cu celelalte categorii de arii naturale protejate, acoper\u0103 aproximativ 23% din suprafa\u021ba \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

O importan\u021b\u0103 mare o au ariile naturale protejate de interes interna\u021bional. Astfel, ar trebui men\u021bionate: cele dou\u0103 Rezerva\u021bii ale Biosferei (Delta Dun\u0103rii \u0219i Pietrosul Rodnei); siturile naturale incluse \u00een Lista Patrimoniului Natural Universal UNESCO (Delta Dun\u0103rii, P\u0103durile seculare \u0219i virgine de fag din Carpa\u021bi \u0219i din alte regiuni ale Europei); singurul geoparc din Rom\u00e2nia inclus \u00een Re\u021beaua European\u0103 a Geoparcurilor \u0219i \u00een Re\u021beaua Global\u0103 a Geoparcurilor UNESCO (Geoparcul Dinozaurilor \u021aara Ha\u021begului); 20 situri Ramsar – zone umede de importan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103.Cele 30 de arii naturale protejate majore (rezerva\u021bii ale biosferei, parcuri na\u021bionale, parcuri naturale) de\u021bin \u00een total 29 de centre de vizitare \u015fi 54 de centre\/puncte de informare. Centrele de vizitare au at\u00e2t rol turistic, c\u00e2t \u0219i educativ, \u0219i includ, de obicei, spa\u0163ii expozi\u0163ionale, puncte de informare turistic\u0103, s\u0103li de conferin\u0163e, birouri de administrare a parcului \u015fi spa\u0163ii de cazare. \u00a0Al\u0103turi de cadrul natural, spa\u0163iul rom\u00e2nesc beneficiaz\u0103 \u015fi de un spa\u021biu rural autentic \u0219i de un poten\u0163ial etnografic \u015fi folcloric de mare originalitate.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Aceast\u0103 zestre spiritual\u0103 reprezentat\u0103 prin valori arhitecturale populare, instala\u0163ii \u015fi tehnici populare, me\u015fte\u015fuguri tradi\u0163ionale, folclor \u015fi obiceiuri ancestrale, s\u0103rb\u0103tori populare etc., la care se adaug\u0103 numeroase monumente istorice \u015fi de art\u0103, vestigii arheologice, muzee, amplific\u0103 \u015fi completeaz\u0103 fericit poten\u0163ialul ecoturistic al \u0163\u0103rii.\u00a0Toate acestea fac ca \u021bara noastr\u0103 s\u0103 aib\u0103 condi\u0163ii naturale bune pentru desf\u0103\u0219urarea unor activit\u0103\u0163i de turism \u00een aer liber: drume\u0163ie, sporturi nautice, observarea faunei \u015fi a p\u0103s\u0103rilor, turism ecvestru, cicloturism, alpinism etc. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

O problem\u0103 important\u0103, cu care se confrunt\u0103 industria turistic\u0103 din Rom\u00e2nia, o constituie lipsa cooper\u0103rii \u0219i coordon\u0103rii \u00eentre diferi\u021bii factori implica\u021bi \u00een dezvoltarea \u0219i promovarea produselor \u0219i destina\u021biilor turistice. \u00cen cele mai multe cazuri, se constat\u0103 absen\u021ba unor structuri de management func\u021bionale la nivelul destina\u021biilor. \u00a0<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, acest lucru a fost cauzat \u0219i de lipsa legisla\u021biei cu privire la organiza\u0163iile de management al destina\u0163iilor (OMD). Acest vid legislativ a fost umplut de Legea nr. 275 din 23 noiembrie 2018 privind aprobarea Ordonan\u021bei Guvernului nr. 15\/2017 pentru modificarea \u0219i completarea Ordonan\u021bei Guvernului nr. 58\/1998 privind organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bii de turism \u00een Rom\u00e2nia, \u00een baza c\u0103reia se poate \u00eenfiin\u021ba un OMD. \u00a0Totu\u0219i, aceast\u0103 lege nu \u0219i-a dovedit eficien\u021ba, \u00een baza acestui act normativ fiind \u00eenfiin\u021bat un singur OMD, cel de la \u00a0Mangalia. Acolo unde s-au format\/cristalizat anumite structuri de management la nivelul de destina\u021bie, care au preluat rolul unui OMD, acestea nu sunt oficial recunoscute \u0219i sunt, \u00een general, subfinan\u021bate. \u00a0\u00cen acest scop, una dintre reformele propuse \u00een cadrul Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 o constituie tocmai opera\u021bionalizarea acestor structuri. Implementarea acestei reforme const\u0103 \u00een adoptarea unui nou cadru legislativ necesar func\u021bion\u0103rii Organiza\u021biilor de Management al Destina\u021biei, lucru realizat prin adoptarea OUG nr. 86\/2022 pentru modificarea \u0219i completarea Ordonan\u021bei Guvernului nr. 58\/1998 privind organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bii de turism \u00een Rom\u00e2nia, dar \u0219i dezvoltarea unor mecanisme de finan\u021bare pentru func\u021bionarea OMD-urilor.<\/p>\n\n\n\n

Factorii interesa\u021bi din domeniu au semnalat totu\u0219i \u00a0ipsa unui sistem de stimulare a reziden\u0163ilor din cadrul parcurilor sau din imediata vecin\u0103tate a acestora de a dezvolta mici afaceri \u0219i, \u00een special, activit\u0103\u0163i \u015fi servicii turistice.<\/em> De asemenea, birocra\u0163ia, taxele pentru eliberarea de autoriza\u0163ii, slaba transparen\u021b\u0103 \u0219i abuzurile organelor de control din partea autorit\u0103\u0163ilor statului (de exemplu securitate alimentar\u0103), fac ca o bun\u0103 parte din afacerile mici din mediul rural s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 lucreze la negru.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Societatea civil\u0103 (alte ONG-uri fa\u0163\u0103 de OMD-urile men\u0163ionate mai sus) joac\u0103 un rol deosebit de important \u00een conservarea naturii \u015fi \u00een promovarea practicilor durabile de dezvoltare local\u0103, fiind implicat\u0103 \u00een sus\u0163inerea a numeroase proiecte culturale, de con\u015ftientizare, de dezvoltare a resurselor umane din domeniu, de ecologizare, \u015fi chiar \u00een administrarea anumitor arii protejate.<\/p>\n\n\n\n

Turismul este un domeniu de activitate ce valorific\u0103 o \u201ematerie prim\u0103\u201d practic inepuizabil\u0103, \u015fi anume, resursele turistice existente, care necesit\u0103 doar amenajare sau facilit\u0103\u0163i de vizitare.<\/p>\n\n\n\n

Pe acesta se mizeaz\u0103 \u0219i dezvoltarea economico-social\u0103 a V\u0103ii Jiului \u0219i a jude\u021bului Hunedoara<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00a0Este un domeniu cu un impact redus asupra mediului, nepoluant, atunci c\u00e2nd se practic\u0103 \u00een mod organizat \u015fi cu respectarea legisla\u0163iei \u00een vigoare, este o activitate generatoare de locuri de munc\u0103, generatoare de plus valoare, contribuie la dezvoltare local\u0103\/regional\u0103, la cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, av\u00e2nd un impact pozitiv semnificativ.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Din aceste motive, turismul a fost inclus ca un domeniu prioritar \u00een strategiile de dezvoltare na\u0163ionale, regionale sau locale \u015fi a stat la baza promov\u0103rii unor politici la nivel european sau na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Turismul are un rol esen\u0163ial \u00een dezvoltarea unor regiuni\/zone, mai ales cele \u00een care, \u00a0activitatea industrial\u0103 a fost sistat\u0103, \u00een localit\u0103\u0163i montane izolate, defavorizate, slab populate, prin valorificarea capitalului natural \u015fi cultural, printre acestea reg\u0103sindu-se \u0219i \u00een Strategia de Dezvoltare a V\u0103ii Jiului cu localit\u0103\u021bile componente, \u00een care, \u00a0sunt cuprinse \u00a0principalele programe \u0219i proiecte care urmeaz\u0103 a fi implementate \u00een anii urm\u0103tori, dup\u0103 ce au fost consulta\u021bi investitorii din turism\u00a0 \u0219i to\u021bi aceia care doresc ca Valea Jiului s\u0103 devin\u0103 un OMD de succes. Dintre cele \u0219ase localit\u0103\u021bi din Valea Jiului, patru sunt sta\u021biuni atestate conform Legii ca fiind de interes na\u021bional sau local: Par\u00e2ng – Petro\u0219ani, Straja – Lupeni, Uricani \u0219i Pasul V\u00e2lcan – Vulcan. Toate urm\u0103resc implementarea unui turism cu servicii all season, iar\u00a0 arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Datorit\u0103 loca\u021biei geografice \u0219i a contextului socio-economic, regiunile montane \u0219i fondul forestier nu au suferit \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 efectele transformarilor antropice precum majoritatea sta\u021biunilor turistice europene.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Valea Jiului are toate atuurile necesare pentru a deveni o destina\u021bie turistic\u0103 de neuitat, iar Masterplanul\u00a0 elaborat \u00eencearc\u0103 transformarea zonei,\u00a0 fiind o ini\u021biativ\u0103 ambi\u021bioas\u0103 \u0219i bine g\u00e2ndit\u0103,\u00a0 care vizeaz\u0103 transformarea regiunii \u00eentr-o destina\u021bie turistic\u0103 de prim rang. Prin prioritizarea sectoarelor turistice, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii, dezvoltarea for\u021bei de munc\u0103 locale, promovarea \u00een mediul online \u0219i colaborarea intern\u0103 \u0219i extern\u0103, Valea Jiului poate realiza acest obiectiv.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Cu o implementare eficient\u0103, aceast\u0103 regiune poate deveni o destina\u021bie de neuitat pentru c\u0103l\u0103tori din \u00eentreaga lume, contribuind \u00een acela\u0219i timp la dezvoltarea economic\u0103 \u0219i la promovarea mo\u0219tenirii culturale \u0219i naturale unice a V\u0103ii Jiului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Guvernul a aprobat zilele trecute hot\u0103r\u00e2rea care  completeaz\u0103 \u015fi modific\u0103 Strategia na\u0163ional\u0103 de dezvoltare a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2350","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":1,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2350","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2350"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2350\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2360,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2350\/revisions\/2360"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2350"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2350"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2350"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}