{"id":1930,"date":"2023-10-02T12:28:18","date_gmt":"2023-10-02T12:28:18","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=1930"},"modified":"2023-10-02T12:28:19","modified_gmt":"2023-10-02T12:28:19","slug":"rasucirea-5-niveluri-pentru-edificarea-banatului-etern","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2023\/10\/02\/rasucirea-5-niveluri-pentru-edificarea-banatului-etern\/","title":{"rendered":"R\u0102SUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Kunsthalle Bega, Timi\u0219oara, 13.10.2023 \u2014 11.02.2024<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Concept: C\u0103lin Dan<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Curatori: C\u0103lin Dan &amp; Celia Ghyka<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Funda\u021bia Calina, prin Kunsthalle Bega, prezint\u0103: \u201eR\u0102SUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern\u201d, autori C\u0103lin Dan \u0219i Celia Ghyka, un proiect de cercetare al c\u0103rui rezultat vizual s-a concretizat \u00eentr-o expozi\u021bie care \u00ee\u0219i propune explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u201eInspira\u021bi de indiciile pe care le ofer\u0103 geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numit\u0103 Banatul istoric, am identificat c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi de continuitate care p\u0103reau s\u0103 se desprind\u0103 din traiectoria temporal\u0103 a acestui construct cultural: r\u0103sucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de \u201er\u0103sucire a sufletului\u201d (a\u0219a cum este descris \u00een faimoasa alegorie a pe\u0219terii din <em>Republica<\/em>), \u0219i care pot fi retrasate istoric \u00een limbajul simbolic \u0219i\/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau \u0219tiin\u021bei. <em>R\u0102SUCIREA. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern<\/em> exploreaz\u0103 amploarea vizual\u0103 pe care o poate c\u0103p\u0103ta aceast\u0103 tem\u0103, uit\u00e2ndu-se la felul \u00een care varia\u021biunile motivului \u201er\u0103sucirii\u201d sunt reflectate \u00een cultura istoric\u0103 a Banatului, \u00eentr-o expozi\u021bie al c\u0103rei format transdisciplinar, sincronic \u0219i trans-media al\u0103tur\u0103 genuri, tehnici \u0219i perioade diferite \u00eentr-o instala\u021bie cu multiple straturi \u0219i \u00een\u021belesuri.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale \u0219i literare, precum \u0219i a patrimoniului unor colec\u021bii publice \u0219i private din regiune, R\u0102SUCIREA se uit\u0103 la un interval lung de timp, de la antichitate p\u00e2n\u0103 dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i \u2014 f\u0103r\u0103 a avea preten\u021bia abord\u0103rii exhaustive \u2014 aduce \u00eempreun\u0103, \u00eentr-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, \u00eempreun\u0103 cu lucr\u0103ri artistice din secolele XIX sau XXI.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Expozi\u021bia reune\u0219te \u00eentr-o scenografie arhitectural\u0103 original\u0103 un mare num\u0103r de obiecte (\u00een jur de o sut\u0103), care au fost descoperite \u0219i selectate dup\u0103 criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, r\u0103sucirea, cercul, intersec\u021bia de volume), func\u021bional (cilindru, sfer\u0103, coloan\u0103, bolt\u0103, portal, roat\u0103, compas) la ac\u021biuni care pot fi utilitare (cosit, \u021besut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incanta\u021bie, rug\u0103ciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, \u00eenvierea, transfigurarea, re\u00eentoarcerea, m\u00e2ntuirea, revenirea, repeti\u021bia) sau politice (exodul, emigra\u021bia, imigra\u021bia, peniten\u021ba, r\u0103zbunarea).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Straturile narative ale acestei c\u0103l\u0103torii poetice \u0219i vizuale \u021bes \u00eentre ele prin leg\u0103turi mai mult sau mai pu\u021bin imediate cinci niveluri diferite: <strong>protoistoria<\/strong> (piese de arheologie sau geologie), <strong>premodernitatea<\/strong> (obiecte etnografice sau vernaculare), <strong>modernitatea local\u0103<\/strong> (obiecte domestice, mobilier, mod\u0103), un strat pe care l-am numit <strong>pe deasupra istoriei<\/strong> (\u0219i care se refer\u0103 la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) \u0219i \u00een fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: <strong>acum<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">R\u0103sucirea \u2014 simbolic\u0103 dar \u0219i morfologic\u0103 \u2014 este de altfel surprinz\u0103tor de prezent\u0103 \u00een opera unui num\u0103r important de arti\u0219ti rom\u00e2ni contemporani. Lucr\u0103ri de Horia Bernea, \u0218tefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Coto\u0219man, Cristian Di\u021boiu, Constantin Flondor, Dani Gherc\u0103, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mure\u0219an, Paul Neagu, Sorin Neam\u021bu, Mihai Olos, \u0218erban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea \u0219i contrapunctul acestui itinerariu cultural, desf\u0103\u0219urat \u00een insitala\u021bia site-specific pe care o propunem \u00een spa\u021biile Kunsthalle Bega.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">(C\u0103lin Dan, Celia Ghyka)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Expozi\u021bia se deschide vineri, 13 octombrie 2023, la 19:00, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timi\u0219oara \u2013 Capital\u0103 European\u0103 a Culturii \u0219i va dura p\u00e2n\u0103 \u00een 11 februarie, de miercuri p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre 12:00 \u0219i 18:00.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">****<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Kunsthalle Bega este un spat\u0326iu alternativ s\u0326i experimental de arta\u0306, cofondat i\u0302n 2019 la Timisoara de Alina Cristescu, Liviana Dan \u0219i Bogdan Ra\u021ba, Funda\u021bia Calina. Dedicata\u0306 sust\u0326inerii product\u0326iei artistice s\u0326i i\u0302nt\u0326elegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectiva\u0306 curatoriala\u0306, acorda\u0306 premiul Bega Art Prize unui curator roma\u0302n care reus\u0326es\u0326te sa schimbe regulile percept\u0326iei actului curatorial.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">****<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>C\u0103lin Dan<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Artist vizual cu studii de istoria \u0219i teoria artei, C\u0103lin Dan a ajuns la recunoa\u0219tere interna\u021bional\u0103 ca membru al grupului subREAL \u0219i ca autor al proiectelor pe termen lung <em>Arhitectura Emo\u021bional\u0103 <\/em>(2002-prezent)<em>, Anturaju\u2019 \u0219i alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri<\/em> (2006-2010) \u0219i <em>Autorul colectiv<\/em> (2012-prezent). Dup\u0103 1989 a fost consultant al funda\u021biilor Mondriaan \u0219i Pro Helvetia \u0219i a condus revista \u201cArta\u201d \u0219i Centrul Soros pentru Arta Contemporan\u0103 Bucure\u0219ti. Actualmente director al Muzeului Na\u021bional de Art\u0103 Contemporan\u0103 \u2013 MNAC Bucure\u0219ti. Opera sa a fost prezent\u0103 \u00een bienalele de la Vene\u021bia, Istanbul, Sao Paolo, Sydney, precum \u0219i \u00een festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) \u0219i premiul Videonale Bonn (2001).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen activitatea sa, C\u0103lin Dan se concentreaz\u0103 asupra func\u021biei artelor vizuale \u00een secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a arti\u0219tilor locali activi \u00een anii &#8217;70 \u0219i &#8217;80, lucr\u00e2nd la contextualizarea lor regional\u0103, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizual\u0103 din fostele \u021b\u0103ri comuniste. Proiectele sale cele mai recente includ expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii dedicate unor nume precum&nbsp; Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Ji\u0159i Kovanda, Iulian Mereu\u021b\u0103, Ciprian Mure\u0219an, Deimantas Narkevi\u010dius, Mihai Olos, \u0218erban Savu, Liviu Stoicoviciu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Celia Ghyka<\/strong> este curator independent, editor, cercet\u0103tor \u0219i profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare \u0219i reflec\u021bie graviteaz\u0103 \u00een jurul memoriei, spa\u021biului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei \u0219i arhitecturii. Membru \u00een Comisia Na\u021bional\u0103 pentru Monumente de for public \u0219i \u00een alte comisii \u0219i jurii culturale \u0219i academice. Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul Noua Europ\u0103 (2002, 2012-2013), Fondazione Bogliasco (2021). Interesat\u0103 de expozi\u021biile tip eseu, cu o important\u0103 component\u0103 de cercetare, care combin\u0103 \u0219i traverseaz\u0103 diferite medii \u0219i perioade, cu o aten\u021bie deosebit\u0103 pentru dimensiunea spa\u021bial\u0103 a poeticii vizuale. Actualmente este director al Departamentului de Istoria \u0219i Teoria Arhitecturii \u0219i Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d din Bucure\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Kunsthalle Bega, Timi\u0219oara, 13.10.2023 \u2014 11.02.2024 Concept: C\u0103lin Dan Curatori: C\u0103lin Dan &amp; Celia Ghyka&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":1931,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-1930","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-newsbeat"],"gutentor_comment":1,"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1.jpeg",820,360,false],"thumbnail":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1-500x280.jpeg",500,280,true],"medium":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1-660x360.jpeg",660,360,true],"medium_large":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1-768x337.jpeg",640,281,true],"large":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1.jpeg",640,281,false],"1536x1536":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1.jpeg",820,360,false],"2048x2048":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1.jpeg",820,360,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1.jpeg",820,360,false],"covernews-slider-center":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1-800x360.jpeg",800,360,true],"covernews-featured":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1.jpeg",820,360,false],"covernews-medium":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1-540x340.jpeg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/rasucirea1-400x250.jpeg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Stejarel Ionescu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/stejarel-ionescu\/"},"category_info":"<a href=\"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/category\/newsbeat\/\" rel=\"category tag\">Newsbeat<\/a>","tag_info":"Newsbeat","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1930","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1930"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1930\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1932,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1930\/revisions\/1932"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1931"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}