{"id":1495,"date":"2023-09-05T07:13:29","date_gmt":"2023-09-05T07:13:29","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=1495"},"modified":"2023-09-05T07:13:29","modified_gmt":"2023-09-05T07:13:29","slug":"sculptura-se-releva-contemplarii-prin-sunete-culori-forme-si-treceri-la-cazarma-u-timisoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2023\/09\/05\/sculptura-se-releva-contemplarii-prin-sunete-culori-forme-si-treceri-la-cazarma-u-timisoara\/","title":{"rendered":"Sculptura se relev\u0103 contempl\u0103rii prin sunete, culori, forme \u0219i treceri, la Cazarma U Timi\u0219oara"},"content":{"rendered":"\n

Funda\u021bia Interart Triade \u0219i Attila KIM \u2022 Architects v\u0103 invit\u0103 joi, 7 septembrie 2023, de la ora 18,00, la Cazarma U Timi\u0219oara, la dou\u0103 momente de excep\u021bie: vernisajul expozi\u021biei \u00ceNT\u00c2LNIRI\/BEBEGNUNGEN\/ENCOUNTERS: INGO GLASS, eveniment curatoriat de Ileana Pintilie \u0219i derulat \u00een prezen\u021ba doamnei Ursula Glass, ce i-a fost so\u021bie artistului, \u0219i deschiderea expozi\u021biei TRAIAN CHERECHE\u0218. CREATIVE DESTRUCTION* \u2014 AN ESCAPE ROOM, eveniment derulat \u00een prezen\u021ba artistului \u0219i a curatorilor expozi\u021biei, Ami Barak \u0219i Bogdan Ghiu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centre \u201ecamera de evadare\u201d (ESCAPE ROOM), delimitat\u0103 de artistul Traian Chereche\u0219 ca loc de joac\u0103 pentru experien\u021be comune, \u0219i jocul dintre plin \u0219i gol, dintre operarea cu geometria triunghiului, p\u0103tratului \u0219i cercului lui Ingo Glass, sculptura se relev\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 contempl\u0103rii, \u00een spa\u021biul generos al Cazarmei U Timi\u0219oara.<\/p>\n\n\n\n

Joi, 7 septembrie, \u00een camerele 6,7 \u0219i 8 ale Cazarmei U va avea loc deschiderea expozi\u021biei \u00cent\u00e2lniri \/Bebegnungen\/ Encounters: Ingo Glass.<\/strong> Organizat\u0103 la un an dup\u0103 dispari\u021bia artistului, expozi\u0163ia prezint\u0103 o selec\u0163ie de lucr\u0103ri din crea\u0163ia lui Ingo Glass, apte s\u0103 sus\u0163in\u0103 o perspectiv\u0103 sintetic\u0103 asupra operei sale. Pornind de la c\u00e2teva lucr\u0103ri mai vechi, considerate ca punct de referin\u0163\u0103 pentru crea\u0163ia ulterioar\u0103,  expozi\u0163ia construie\u015fte amplul discurs al artei concrete, \u00eenceput \u00een jurul anului 1985 \u015fi dezvoltat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii. \u00centreaga prezentare graviteaz\u0103 \u00een jurul ideii de forme \u0219i culori primare, c\u0103ruia i s-a dedicat artistul.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCrea\u021bia lui Ingo Glass s-a construit pas cu pas av\u00e2nd \u00een centrul preocup\u0103rilor volumul<\/em>, care l-a fascinat \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103. Formele sculpturale, la \u00eenceput figurative, prin care \u00eencerca s\u0103 reprezinte corpul uman, au devenit ulterior tot mai epurate, pe m\u0103sur\u0103 ce volumul a fost pus \u00een rela\u021bie cu spa\u021biul<\/em>. Evolu\u021bia artistului s-a produs miraculos, iar \u00eentr-un timp scurt de la terminarea studiilor academice \u0219i-a \u00eensu\u0219it, comprimat, decenii de transform\u0103ri stilistice \u0219i conceptuale.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a cum am amintit, interesul lui Ingo Glass s-a \u00eendreptat spre spa\u021biul sculptural care trebuia dominat prin formele puternice \u0219i elansate. Astfel, el a ajuns la o sculptur\u0103 esen\u021bializat\u0103, amintind fie de elementele fundamentale de sus\u021binere ale unei arhitecturi apropiat\u0103 formal uneori de carena r\u0103sturnat\u0103 a unui vas (Septenarius<\/em>, faleza Dun\u0103rii, Gala\u021bi, 1975) sau de o construc\u021bie gotic\u0103 (Piramida contaforturilor<\/em>, Neu-Ulm, 1998). Ulterior, artistul a ad\u0103ugat formelor sale – esen\u021bializate p\u00e2n\u0103 la geometria pur\u0103 – \u0219i culoarea<\/em>, un element \u00eenc\u0103rcat de senzualitate.  <\/p>\n\n\n\n

Arta concret\u0103, dezvoltat\u0103 dup\u0103 1945 \u00een Germania (\u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri germanofone) din arta constructivist\u0103, dar \u0219i din alte mi\u0219c\u0103ri ale avangardei secolului al XX-lea, a pus \u00een circula\u021bie un limbaj esen\u021bializat alc\u0103tuit dintr-un repertoriu redus de elemente formale de baz\u0103 (triunghiul, p\u0103tratul \u0219i cercul) \u00eenso\u021bite de cele trei culori primare.<\/p>\n\n\n\n

Aderarea lui Ingo Glass la principiile artei concrete s-a produs pe la mijlocul anilor 1980 ca urmare a deciziei artistului de a abstractiza \u0219i mai mult limbajul formal al lucr\u0103rilor sale. Pornind de la studiile de percep\u021bie ale culorilor \u0219i ale formelor geometrice, realizate \u00een cadrul \u0218colii de la Bauhaus, el a dezvoltat propriul s\u0103u limbaj artistic, asociind triunghiului culoarea galben\u0103, cercului ro\u0219ul, iar p\u0103tratului albastrul. Cu acest limbaj distinct fa\u021b\u0103 de canonul instaurat de Johannes Itten, Glass a \u00eenceput o lung\u0103 \u0219i prolific\u0103 serie de sculpturi \u0219i de monumente publice, aduc\u00e2nd la lumin\u0103 conceptele sale alimentate de aceast\u0103 tradi\u021bie istoric\u0103, dar prin care \u00ee\u0219i afirma \u00een acela\u0219i timp propria lui personalitate.<\/p>\n\n\n\n

Originalitatea sculpturilor sale s-a afirmat mai ales prin manipularea cu abilitate \u0219i talent a jocului dintre plin \u0219i gol, dintre operarea cu elementele geometrice amintite, dar \u0219i cu vidul introdus \u00een compozi\u021bii de decupajele o\u021binute \u00een suprafa\u021ba sculptural\u0103. Astfel, el a utilizat adesea acest joc dintre pozitiv \u0219i negativ, pun\u00e2nd \u00een discu\u021bie masa sculptural\u0103 interogat\u0103 despre absen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, sculptura lui Ingo Glass privilegiaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirile<\/em>, adun\u00e2nd \u00een jurul ei oamenii fascina\u021bi de simplitatea elementar\u0103 a limbajului vizual ce comunic\u0103 direct prin form\u0103, volum, spa\u021biu \u0219i culoare. Toate aceste elemente reunite transmit publicului energiile latente acumulate \u00een sculpturi \u0219i care se elibereaz\u0103 \u00een spa\u021biu prin contemplare\u201d (Ileana Pintilie).<\/p>\n\n\n\n

Expozi\u0163ia, parte a proiectului Encounters for Sculpture al Funda\u021biei Triade face parte din Programul cultural na\u021bional \u201eTimi\u0219oara \u2013 Capital\u0103 European\u0103 a Culturii \u00een anul 2023\u201d  \u0219i este finan\u021bat de Municicpiul Timi\u0219oara prin Centrul de Proiecte.<\/p>\n\n\n\n

Expozi\u021bia r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 la data de 7 octombrie 2009. Orarul de vizitare este de miercuri p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre orele 13:00 \u2013 20:00 (miercuri \u0219i joi), respectiv 12:00 – 20:00 (vineri-duminic\u0103).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceala\u0219i spa\u021biu al Cazarmei U, la parter, de joi, 7 septembrie, \u201eTraian Chereche\u0219 abordeaz\u0103 pictura, sculptura, desenul \u0219i sunetul folosind un cadru narativ \u0219i iconografic care capteaz\u0103 for\u021bele ce anim\u0103 materialele organice \u0219i anorganice, \u00eentre crea\u021bie \u0219i distrugere, contragere \u0219i expansiune, metamorfoz\u0103 \u0219i transmutare, precum \u0219i poten\u021bialul lor de re\u00eennoire.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile sale recicleaz\u0103 obiecte prin ad\u0103ugare sau divizare pentru a eviden\u021bia devenirea lor material\u0103. Prin lucr\u0103rile sale, el exploreaz\u0103 obsesiile contemporane \u0219i schimb\u0103rile de paradigm\u0103, de unde \u0219i titlul ales pentru aceast\u0103 expozi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Multiplele \u0219i acceleratele muta\u021bii din mediul natural, industrial \u0219i urban de ast\u0103zi sunt subiectele abord\u0103rii sale artistice, iar plasticitatea, natural\u0103 sau artificial\u0103, a materiei se afl\u0103 \u00een centrul practicii sale. Referindu-se direct la ideea de de\u0219euri acumulate, care reprezint\u0103 starea actual\u0103 a lumii noastre poluate de hiperconsum, artistul propune ideea de art\u0103 \u00eens\u0103\u0219i ca transmutare a de\u0219eurilor \u00een resurse. Prin intermediul sunetului, artistul reintroduce \u00een lucr\u0103rile sale dimensiunea temporalit\u0103\u021bii \u0219i a ritmurilor profunde, consider\u00e2nd sunetul ca un stimul extern c\u00e2mpului vizual, dar ac\u021bion\u00e2nd convergent cu acesta.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile iau forma unor obiecte hibride, meta-structuri care se fac ecoul altor medii, una dintre tr\u0103s\u0103turile specifice fiind tocmai trecerea permanent\u0103, \u00een spiral\u0103, de la un mijloc de expresie \u0219i experimentare la altul. Navig\u00e2nd \u00eentre mental \u0219i peisaj, \u00eentre haos \u0219i ordine, lucr\u0103rile sale exploreaz\u0103 memoria gunoiului \u0219i alte tipuri de poluare, dezvolt\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp poten\u021bialul lor de transformare. \u00cen acest fel, el d\u0103 finalitate lumii creative, elabor\u00e2nd mituri pentru a \u00een\u021belege cine suntem \u0219i cine ar trebui s\u0103 fim.<\/p>\n\n\n\n

Camera de evadare din titlu descrie spa\u021biul ocupat \u0219i delimitat de artist ca un teren de joac\u0103 pentru o experien\u021b\u0103 comun\u0103 \u0219i, prin urmare, o figurare a locului artei \u00een lumea contemporan\u0103 prin intermediul unui loc pre-ocupat \u0219i inteligent, capabil s\u0103 restabileasc\u0103 unitatea dintre socialitate, materie \u0219i spirit prin luarea lui \u00een sarcin\u0103 de c\u0103tre \u201ccolectivul uman\u201d, garant al unui \u201dparlament al lucrurilor\u201d, cum le nume\u0219te Bruno Latour\u201d (Sorina Jecza). <\/p>\n\n\n\n

*Conceptul de distrugere creativ\u0103 desemneaz\u0103 procesul prin care inven\u021biile \u0219i inova\u021biile fac ca tehnologiile \u0219i activit\u0103\u021bile existente s\u0103 devin\u0103 \u00een mod constant \u00eenvechite. Acesta a fost teoretizat de economistul Joseph Schumpeter \u0219i ni se pare c\u0103 se potrive\u0219te cu abordarea generic\u0103 a artistului. <\/p>\n\n\n\n

Expozi\u021bia r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 10 octombrie 2023 \u0219i poate fi vizitat\u0103 de miercuri p\u00e2n\u0103 joi intre orele 13:00- 20:00, iar de vineri p\u00e2n\u0103 duminic\u0103 \u00eentre orele 12:00 \u2013 20:00.<\/p>\n\n\n\n

 Finisajul expozi\u021biei va avea loc \u00een data de 27.09 de la ora 18. Intrarea este gratuit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 reamintim c\u0103, \u00eentre 4 mai \u2013 30 noiembrie 2023, Cazarma U Timi\u0219oara g\u0103zduie\u0219te proiectul dup\u0103 SCULPTUR\u0102\/SCULPTUR\u0102  dup\u0103.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Funda\u021bia Interart Triade \u0219i Attila KIM \u2022 Architects v\u0103 invit\u0103 joi, 7 septembrie 2023, de…<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":1496,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34,9],"tags":[],"class_list":["post-1495","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-entertainment","category-newsbeat"],"gutentor_comment":1,"featured_image_urls":{"full":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches.jpeg",1921,1005,false],"thumbnail":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-500x280.jpeg",500,280,true],"medium":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-660x365.jpeg",660,365,true],"medium_large":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-768x402.jpeg",640,335,true],"large":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-840x840.jpeg",640,640,true],"1536x1536":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-1536x804.jpeg",1536,804,true],"2048x2048":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches.jpeg",1921,1005,false],"covernews-slider-full":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-1115x715.jpeg",1115,715,true],"covernews-slider-center":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-800x500.jpeg",800,500,true],"covernews-featured":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-1024x536.jpeg",1024,536,true],"covernews-medium":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-540x340.jpeg",540,340,true],"covernews-medium-square":["https:\/\/magazinmr.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/dupa-s-chereches-400x250.jpeg",400,250,true]},"author_info":{"display_name":"Stejarel Ionescu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/stejarel-ionescu\/"},"category_info":"Entertainment<\/a> Newsbeat<\/a>","tag_info":"Newsbeat","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1495"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1497,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495\/revisions\/1497"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1496"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}