{"id":1481,"date":"2023-09-04T17:03:28","date_gmt":"2023-09-04T17:03:28","guid":{"rendered":"https:\/\/magazinmr.ro\/?p=1481"},"modified":"2023-09-04T17:03:29","modified_gmt":"2023-09-04T17:03:29","slug":"despre-bendis-zamolxe-si-alte-elemente-ale-zvasticii-dacice-expuse-la-pensiunea-retezat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/2023\/09\/04\/despre-bendis-zamolxe-si-alte-elemente-ale-zvasticii-dacice-expuse-la-pensiunea-retezat\/","title":{"rendered":"Despre\u00a0 BENDIS, ZAMOLXE \u0219i alte elemente ale zvasticii dacice expuse la Pensiunea Retezat"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen \u00a0jude\u021bul\u00a0 Hunedoara s-au p\u0103strat cele mai multe vestigii dacice \u0219i romane. \u00a0Miturile str\u0103vechi \u00ee\u015fi au \u015fi aici, pe dealurile din jurul cet\u0103\u0163ilor dacice, o str\u0103veche vatr\u0103. Zeit\u0103\u0163ile feminine \u015fi-au schimbat numele \u015fi uneori atribu\u0163iile, dar semnifica\u0163ia lor a r\u0103mas.<\/p>\n\n\n\n

\u201dVechea Bendis a tracilor tr\u0103ia \u015fi \u00een Artemis a grecilor, iar mai  t\u00e2rziu Diana romanilor a devenit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 S\u00e2nziana, pe care poporul rom\u00e2n a s\u0103rb\u0103torit-o prin pluralul numelui, S\u00e2nzienele, poate \u00eensum\u00e2nd mai multe zeit\u0103\u0163i \u00eentre care at\u00e2t de firesc \u015fi-au putut g\u0103si locul \u015fi Alea Frumoase\u201c, scria etnologul Lucia Apolzan, \u00een lucrarea \u201eAspecte ale culturii spirituale\u201c, \u00een 1981.<\/p>\n\n\n\n

Petro\u0219\u0103neanul Daniel Ro\u0219ca promoveaz\u0103 mesajul din marca \u021ainutul Mom\u00e2rlanilor \u201cUrma\u0219ii Geto-Dacilor din Valea JIULUI<\/em>\u201d astfel \u00eenc\u00e2t, \u00a0\u021binutul multi-milenar al mom\u00e2rlanilor \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 reputa\u021bia \u0219i este pe calea cea bun\u0103, autostrada spre un brand regional de produse tradi\u021bionale & turistic recunoscut na\u021bional \u0219i interna\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u0218i prin bun\u0103voin\u021ba filantropului Emil P\u0103r\u0103u, cel care a aderat la aceast\u0103 idee, petro\u0219eneanul a devenit membru \u00een juriul multor festivaluri,  a fondatoarelor comunit\u0103\u021bii \u201eLoja Pasiona\u021bilor de M\u0103rgele\u201d, Ana \u0219i Marisha Zaporojan. <\/p>\n\n\n\n

Zilele acestea, \u00a0iubitorii de art\u0103 \u0219i frumos\u00a0 pot vedea expuse la Pensiunea Retezat, din Valea Jiului, parte din lucr\u0103rile premiate la parada de bijuterii hand made intitulate sugestiv \u201dDacia \u201d- Art Festival de la Piatra Neam\u021b \u0219i \u00a0realizate de Patricia Dr\u0103ghiciu din Sibiu.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ea este marea c\u0103\u0219tig\u0103toare a unui sejur de recreere, dar \u0219i de documentare pentru viitoare proiecte, \u00een care vor fi transpuse \u00een obiecte de art\u0103 tradi\u021biile \u0219i obiceiurile, legendele \u0219i miturile din ineditul \u0219i unicul \u021aINUT AL MOM\u00c2RLANILOR.<\/p>\n\n\n\n

 \u0218i nu este o coinciden\u021b\u0103 c\u0103,  t\u00e2n\u0103ra creatoare are r\u0103d\u0103cinile, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a V\u0103ii Jiului, de care vorbe\u0219te a\u0219a de frumos.<\/p>\n\n\n\n

\u201dEu sunt Patricia, locuiesc \u00een Sibiu \u0219i sunt pasionat\u0103 de art\u0103 \u0219i frumos. Pictez, creez bijuterii statement \u0219i unicat, organizez ateliere de crea\u021bie pentru copii \u0219i familii, evenimente private \u0219i activit\u0103\u021bi de teambuilding. Datorit\u0103 lui Daniel Ro\u0219ca \u0219i domnului Emil P\u0103r\u0103u am revenit pe aceste meleaguri, acas\u0103. Dup\u0103 cum bine \u0219ti\u021bi, \u00a0am participat la Oradea cu o colec\u021bie de bijuterii, confec\u021bionate din m\u0103rgele mici, componente electronice \u0219i\u00a0 cristale. Pentru mine, ceea ce fac este un hobby. Lucr\u0103rile sunt unicat, de la ideea ini\u021bial\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la finalul produsului, poate dura \u0219i dou\u0103 \u0219i trei luni. \u00cen colec\u021biile mele exist\u0103 mai multe teme.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La multe dintre componentele electronice pe care le-am reciclat, le-am \u00eenconjurat de m\u0103rgele, de cristale \u00a0\u0219i pietre semipre\u021bioase\u00a0 \u0219i atunci, componetele care ar fi ajuns la gunoi\u00a0 \u0219i poluau planeta, au devenit un\u00a0 obiect de art\u0103 , de fascina\u021bie.\u00cembinarea de materiale\u00a0 diferite \u00eentr-o lucrare ,\u00a0 are un rezultat spectaculos \u0219i la final\u00a0 \u00ee\u021bi d\u0103 o satisfac\u021bie, c\u0103 ai putut s\u0103 faci ceva cu m\u00e2inile tale\u00a0 \u0219i ai dus un lucru la bun sf\u00e2r\u0219it, care va avea un impact major asupra publicului vizitator\u201d a \u021binut s\u0103 ne declare Patricia Dr\u0103ghiciu.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La loc de cinste st\u0103 \u0219i lucrarea unicat realizat\u0103 de creatoarea de art\u0103 din Polonia, Latosik Krystyna care a realizat piesa unicat dedicat\u0103\u00a0 zei\u021belor Bendis, Meda \u0219i Kotys.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Acelea\u0219i nume de zei\u021be poart\u0103 \u0219i cele trei cabane moderne de tip A, de la Pensiunea Retezat. \u00a0\u00cen lucr\u0103rile Patriciei se reg\u0103sesc zvastica –\u00a0 simbolul solar, g\u0103sit pe t\u0103bli\u021bele de la T\u0103rt\u0103ria, pe coroana Reginei Maria a Rom\u00e2niei, pe costumele populare rom\u00e2ne\u0219ti, dar \u0219i simbolul geto- dac\u00a0 de la poarta\u00a0 sanctuarului de la Sarmisegetuza.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Svastica este atestat\u0103 \u00een toate culturile care s-au succedat pe actualul teritoriu al Rom\u00e2niei, \u00eencep\u00e2nd chiar din Paleolitic. I se mai spune \u015fi Crucea Fulgerelor. Acest simbol sacru se afirm\u0103 \u00eendeosebi \u00een vremea Dacilor, pe st\u00e2nci, \u00een ceramic\u0103, pe monede, pe v\u00e2rfuri de lance etc. Svastica este o cruce echilibrat\u0103 cu bra\u0163ele \u00eendoite la jum\u0103tatea acestora \u00een unghi drept, \u00een sens invers fa\u0163\u0103 de mersul acelor ceasornicului, dar uneori \u015fi \u00een sens orar. De obicei, este orientat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t toate liniile principale s\u0103 fie orizontale, dar se g\u0103sesc \u015fi variante \u00een care aceasta este rotit\u0103 cu 45 de grade. Sacralitatea Svasticii, cu o istorie at\u00e2t de \u00eendelungat\u0103, face ca \u015fi ast\u0103zi s\u0103 apar\u0103 \u00een arta popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pe scoar\u0163e, pe st\u00e2lpi de cas\u0103, pe costume, \u00een ceramic\u0103 etc., de\u015fi, desigur, adev\u0103ratul sens al simbolului s-a pierdut demult. Acest semn str\u0103vechi nu e atestat doar \u00een \u0163ara noastr\u0103, ci aproape \u00een toat\u0103 lumea, din Europa p\u00e2n\u0103 \u00een Asia, din Africa p\u00e2n\u0103 \u00een America. \u00cen sanscrit\u0103, i se spunea SUASTIKA. \u00a0\u00a0 Toponimia tracic\u0103 \u00eeng\u0103duie aflarea uneia dintre denumirile Svasticii, asem\u0103n\u0103toare celei sanscrite, anume SEGESTICA, pronun\u0163at\u0103 SEGHESTICA \u015fi atestat\u0103 ca ora\u015f illyric. \u00cen limba Tracilor, deci \u015fi a Dacilor \u015fi a Illyrilor, SE apare \u015fi ca prepozi\u0163ie, \u015fi ca articol hot\u0103r\u00e2t \u015fi ca pronume relativ, a\u015fa c\u0103 toponimul poate fi \u00een\u0163eles ca SE GHESTICA \u015fi tradus astfel: \u201eCel Norocos; Cel Favorabil; Cu For\u0163\u0103; Care \u00eenvinge\u201d; cf. rom. s\u0103; se; g\u0103zdac \u201eavut; bogat; \u00eenst\u0103rit; situat; chiabur\u201d; a se g\u0103zd\u0103ci \u201ea se \u00eembog\u0103\u0163i; a se pricopsi\u201d; c\u00e2\u015ftig; a c\u00e2\u015ftiga. Din tracicul SEGHESTICA, devenit la un moment dat SEHESTICA, rom\u00e2na a mo\u015ftenit cuvinte, apropiate de germ. Swastika: sfe\u015ftoc \u201em\u0103nunchi de busuioc, folosit la stropirea cu ap\u0103 sfin\u0163it\u0103\u201d \u015fi expresia b\u0103taie la s\u0103vastoc \u201eb\u0103taie stra\u015fnic\u0103, zdrav\u0103n\u0103\u201d. Sfe\u015ftoc trimite la sacralitatea vechiului semn, iar b\u0103taie la s\u0103vastoc sugereaz\u0103 victoriile \u00een lupte de alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

   Svastica este \u00eencrustat\u0103 pe dou\u0103 v\u00e2rfuri de l\u0103nci dacice, una descoperit\u0103 \u00een Germania, iar alta, \u00een Italia. Pe reversul v\u00e2rfurilor, se afl\u0103 inscrip\u0163ia ZOLMXES, o variant\u0103 a teonimului ZALMOXIS, ceea ce confirm\u0103 \u015fi na\u0163ionalitatea lupt\u0103torilor care erau \u00eenarma\u0163i cu aceste l\u0103nci, dar \u015fi leg\u0103tura cu Misterele Zalmoxiene. \u00cen celebrul lexicon antic \u201eSuidas\u201d, scrie: \u201eZalmoxis; nume de Zei\u0163\u0103\u201d. A\u015fadar, Am\u00e2ndoi Gemenii Divini, n\u0103scu\u0163i la Netin-dava, \u00een Dacia, Apollon \u015fi Diana, aveau supranumele Zalmoxis. \u00cen acest sens, Svastica apare ca \u00eempletirea a doi de Z, ca o dubl\u0103 ini\u0163ial\u0103 a teonimului Zalmoxis, explica\u0163ie pentru sacralitatea absolut\u0103 a semnului la str\u0103mo\u015fii no\u015ftri.
Dar simbolul se referea \u015fi la alte divinit\u0103\u0163i, Astfel, \u00een panteonul dacic, dup\u0103 Zeii Supremi, cei mai sl\u0103vi\u0163i erau Patru Arhangheli \u2013 Orfeos, Dionysos, Oeagru \u015fi Keramos, fiecare dintre ei patron\u00e2nd c\u00e2te un anotimp, un punct cardinal \u015fi c\u00e2te un sfert dintr-o zi \u00eentreag\u0103, cum ar veni ast\u0103zi, c\u00e2te \u015fase ore. Al\u0103turi de ace\u015fti Semizei, tot cu rang superior, erau sl\u0103vi\u0163i cei patru fii ai lui Keramos, Cabirii, invoca\u0163i mai ales \u00een timpul furtunilor de pe m\u0103ri. A\u015fadar, aceste divinit\u0103\u0163i cu puteri suprafire\u015fti erau \u00een num\u0103r de opt, c\u00e2\u0163i sunt \u015fi Dacii de pe Arcul de Triumf, de la Roma, al lui Constantin cel Mare; se \u015ftie c\u0103 \u00eemp\u0103ratul era de origine getic\u0103, n\u0103scut \u00een ora\u015ful Naissus, din Moesia. Opt segmente, fiecare simboliz\u00e2nd c\u00e2te unul dintre ace\u015fti Semizei, are \u015fi Svastica!<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al crea\u0163iei, al Genezei lumii, a celui ce \u015fi-a a\u015fezat pe primii 10.000 de fii- \u201cpe poporul ales\u201d- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn se g\u0103se\u015fte pe capul zeului \u201cDACIA\u201d (DAKSHA)-fiind \u015fi un simbol al apei, al potopului \u015fi al materiei. \u00cel g\u0103sim \u015fi ast\u0103zi peste tot cuprinsul vechii Dacii-\u0163ara pe care EL marele zeu al genezei lumii a iubit-o a\u015fa de mult\u201d \u0162ara Zeilor\u201d.
-Dar nu numai la noi ci \u015fi peste tot \u00een lume, \u00eel vom g\u0103si mai t\u00e2rziu,ca \u00een vechiul alfabet heroglific egiptean av\u00e2nd \u00een\u0163eles de ap\u0103. El apare persistent pe portalurile caselor \u0163\u0103ranilor daci, ori pe covoare,ori pe fote \u015fi \u0163es\u0103turi, arat\u00e2nd ca respectivii sunt ale\u015fii fii ai lui DAKSHA a lui Dacia-pe care chiar dac\u0103 aparent ei l-au uitat, EL \u00eenc\u0103 continua s\u0103-i protejeze pe ei,pe noi, fii lui iubi\u0163i, primii fii ai genezei lumii.
SPIRALA DACIC\u0102 este poate cel mai caracteristic, dar \u015fi cel mai ermetic simbol al poporului nostru:-simpl\u0103, dubl\u0103 \u015fi \u00een special tripl\u0103, ea probabil reprezint\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103 ce ne-a h\u0103r\u0103zit-o EL, DAKSHA zeul suprem \u015fi z\u0103misluitor-creator al poporului DAC.<\/p>\n\n\n\n

Este semnul nemuririi na\u0163iei noastre, al r\u0103sp\u00e2ndirii noastre \u00een spiral\u0103, spre Infinit, f\u0103r\u0103 a ne uita niciodat\u0103, Originea<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen \u00a0jude\u021bul\u00a0 Hunedoara s-au p\u0103strat cele mai multe vestigii dacice \u0219i romane. \u00a0Miturile str\u0103vechi \u00ee\u015fi…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1481","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"gutentor_comment":0,"featured_image_urls":{"full":"","thumbnail":"","medium":"","medium_large":"","large":"","1536x1536":"","2048x2048":"","covernews-slider-full":"","covernews-slider-center":"","covernews-featured":"","covernews-medium":"","covernews-medium-square":""},"author_info":{"display_name":"Angella Dumitrascu","author_link":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/author\/angella-dumitrascu\/"},"category_info":"Uncategorized<\/a>","tag_info":"Uncategorized","comment_count":"0","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1481","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1481"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1481\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1488,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1481\/revisions\/1488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1481"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1481"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/magazinmr.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}